Procuratură și polițieZiarul de Gardă

Un avocat critică modificările la Legea Procuraturii: „Prioritatea lor este de a controla acest sistem”

By 9 iulie 2019 No Comments

Un avocat critică modificările la Legea Procuraturii: „Prioritatea lor este de a controla acest sistem”

Ziarul de Gardă a publicat opinia avocatului Ion Dron, președinte al AO „Centrul de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice”, asupra modificărilor operate la Legea cu privire la Procuratură. Acesta susține că modificările promovate de noua guvernare la Legea cu privire la Procuratură au drept scop subordonarea politcă a sistemului, atentează la independența procurorilor, sunt împotriva Constituției și menține intact, din punct de vedere funcțional „sistemul gândit de Plahotniuc”.

În cadrul unei conferințe de presă, avocatul Ion Dron și-a expus părerea referitor la impactul schimbărilor legislative adoptate în primă lectură de Parlament: mărirea de la 12 la 19 a numărului membrilor Consiliului Superior a Procurorilor (doi membri ar urma să fie delegați în CSP de către Academia de Științe a Moldovei, unul de către șeful statului, doi de către Guvern, unul de către Parlament și unul va fi înaintat de Consiliul Uniunii Avocaților), schimbarea modalității de numire a procrurorului general și instituirea mecanismului de numire a unui procuror interimar.

Potrivit avocatului Ion Dron, modificările operate prin Proiectul de lege nr. 40 din 4 aprilie 2019, ar fi „numai de formă”, deoarece conținutul ar menține intact, din punct de vedere funcțional, „sistemul gândit de Plahotniuc”.

Acesta califică proiectul de lege „o diversiune împotriva independenței Procuraturii ca instituție de stat, diversiune împotriva independenței funcționale a procurorului ca și reprezentant al puterii, împotriva Consituției, împotriva dezideratului statului de drept, principiului supremației legii și egalității în fața legii”.

Avocatul punctează că în loc să fie consolidată independența funcțională a procurorilor și să fie scoasă treptat instituția de sub influența sectorului politic, au loc niște mișcări exact invers: „influența politicului” este adusă chiar în vârful acestei instituții, iar pentru procurorii de rând sunt aduși procurorul de rând „supervizori politici, cu majoritate decizională în Consiliul Superior al Procurorilor.

Odată cu schimbările operate în componența CSP, prin mărirea numărului de membri de la 12 la 19 persoane, susțien Ion Dron, procurorii devin minoritate în organul care-i reprezintă.

„Ei propun ca aceste zece persoane să vină din societatea civilă, dar vorba unui fugar celebru: fiecare partid cu societatea lui civilă. Ce legătură are societatea civilă atunci când reprezentanții vin din Guvern, Parlament, ori din aceste structuri urmează să vină membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Nu vă pare că acesta este un atac frontal, flagrant asupra independenței acestei instituții? Cum, din punct de vedere politic, poate să fie independentă această instituție când zece persoane vin pe filieră politică? Constituția știți ce spune? Că procurorii în cadrul CSP constituie o parte importantă. Cum poate constitui o parte importantă dacă ei sunt numai nouă procurori? Zece vin din afară. Acest proiect de lege este contrar spiritului și logicii constituționale. Acest proiect de lege este o diversiune împotriva independenței funcționale a procurorilor. Ce atribuții are Consiliul Superior al Procurorilor? CSP asigură numirea, transferarea, promovarea în funcții și aplicarea măsurilor disciplinare față de procurori. Vă imaginați, zece politruci de partid vor decide, potrivit acestui proiect de lege, numirea, transferarea, cariera unui procuror. Membrii CSP au dreptul să declanșeze proceduri disciplinare. Și cum vine asta când dimineața prim-ministrul solicită procurorilor să dea dovadă de curaj, iar seara, prin acest proiect de lege, le trimite supervizori politruci de partid? Care este garanția că acești politruci vor fi mai buni decât politrucii lui Plahotniuc, când ei sunt, de fapt, mai mulți decât politrucii lui Plahotniuc în CSP? Ce facem noi? Se pare că prioritățile nu sunt definite corect. Prioritatea lor este de a controla acest sistem, pe când noi vrem să avem un procuror independent. (…) În loc să consolidăm independența instituțională a procurorilor și treptat să-l scoatem de sub influența sectorului politic, noi procedăm exact invers și aducem influența politicului chiar la vârful piramidei, în CSP. (…) Care este garanția că un procuror nu va fi sanționat dacă va porni un dosar penal pe un lider de partid sau membru de partid din raion? Și până la urmă acești procurori nu sunt roboți, sunt oameni. Atunci când ai zece politicieni în Consiliul Superior al Procurorilor ești obligat să ții antenele deschise ca să vezi de unde bate vântul și nu mai ești preocupat cu dosarul tău, pentru că ei vor decide cum să avansezi, dacă să-ți pornească până la urmă dosar penal. Ce facem noi?”, susține avocatul Ion Dron.

Referitor la presiunea privind demisia procuroului general, susține Ion Dron, ar fi vorba despre o „gargară publică pentru a induce percepția că acest proiect de lege trebuie adoptat inevitabil”.

Ion Dron critică și inițiativa privind alegerea procurorului general de către o Comisie formată din societatea civilă și nu de CSP.

„Astăzi, o comisie formată din ONG-iști, unde majoritatea sunt desemnați pe criterii de partid, vor alege procurorul general, și nu Consiliul Superior al Procurorilor. Până la urmă noi substituim o instituție cum este CSP cu o organizație obștească. Este un lucru inadmisibil din punct de vedere constituțional”, susține Ion Dron.

Acesta susține, totodată, că funcția de procuror general interimar, care se vrea a fi instituită prin modificările legislative respective, nu există în lege sau Constituție.

„Ei ne propun un procuror general interimar. Șiți de ce ne propun acest lucru? Înainte de a trimite acolo un procuror independent, iar acest procruror poate veni astăzi sub valul de așteptări, sub presiunea societății civile, sub presiunea revoltei cetățenilor, ei ar putea fi obligați să numească un procuror pe care nu și-l doresc. Dar acolo safeurile pot fi pline cu dosare împotriva celor care sunt astăzi pe scena politică sau în funcții. Prin urmare, ei au nevoie să trimită pe cineva acolo să curețe safeurile, să înceteze unele dosare penale, să transfere unele dosare de la unii procurori care nu le convin la ații și pe urmă să vină acolo un procuror general care nu mai are ce face”, explică avocatul.

Schimbarea Legii cu privire la Procuratură este criticată de Grupul de State contra Corupției (GRECO) – comitet specializat al Consiliului Europei în prevenirea și lupta contra corupției. La 5 iulie, GRECO a expediat autorităților din R. Moldova o scrisoare în care exprimă „îngrijorări vis-a vis de transparența și dinamica procedurii de adoptare de către Parlament a inițiativei în primă lectură”. Informația despre expedierea de către GRECO a scrisorii în adresa R. Moldova a fost făcută publică doar de Procuratura Generală.

Proiectul de lege care aduce modificări în legislația cu privire la Procuratură a fost aprobat la 11 iunie în primă lectură și avizat de Guvern. Acesta urmează a fi examinat în cea de-a doua lectură.

Leave a Reply