Anticoruptie.mdSistem judecătorescUltimele stiri

Raportul Băncii Mondiale: Reforma infrastructurii instanțelor judecătorești este ineficientă

By 5 iunie 2019 2 Comments

Raportul Băncii Mondiale: Reforma infrastructurii instanțelor judecătorești este ineficientă

Reforma judecătorească prin reducerea numărului de instanțe de la 48 la 15 s-a dovedit a fi ineficientă și a dus la o infrastructură aglomerată. Până în prezent, nu s-a angajat niciun donator să finanțeze infrastructura instanțelor. Chiar dacă anterior, UE avea planuri pentru finanțarea construcției a trei judecătorii, cifrată la aproximativ 15 milioane de euro, evoluțiile recente din R. Moldova au pus în regim de așteptare sprijinul respectiv. În același timp, guvernele din ultimii ani au subestimat considerabil timpul și costurile necesare pentru proiectarea și construcția noilor clădiri pentru judecătorii. Constatările se conțin într-un raport al Băncii Mondiale privind cheltuielile publice în sectorul justiției.

Instanțele judecătorești sunt aglomerate și lipsesc săli de ședințe, ceea ce generează suspiciuni legate de eficiență, transparență, integritate și responsabilitate, scrie anticorupție.md. Lipsa semnalizării clare, a lifturilor, a cantinelor și a toaletelor, precum și deficiențele de acces se soldează cu utilizatori care nu sunt bine informați și nu sunt bine tratați, se arată în același document.

Autorii studiului menționează că pentru finanțarea reorganizării instanțelor judecătorești, așa cum se prevedea inițial, sunt necesare aproximativ 60 de milioane de dolari. Economiile anuale de costuri sunt estimate la nivel de 45,3 milioane de lei, iar consolidarea instanțelor se așteaptă a fi răscumpărată în termen de 17 ani.

Conform raportului, suma estimată este doar pentru construcții noi, renovări, extensii, mobilier și echipament, însă subestimează costul real al acestui model de consolidare a rețelei de instanțe judecătorești. Drept exemplu, autorii studiului subliniază că Republica Moldova nu dispune de standard de eficiență energetică pentru instanțele sale și altă infrastructură fizică în sectorul justiției și niciuna dintre instanțe nu corespunde standardelor antiincendiare naționale sau internaționale.

„Costul estimat de 1,5 miliarde de lei nu include costul modernizării TIC, achiziționarea de terenuri (în caz de necesitate) sau demolarea clădirilor existente. Totuși, finanțarea încă urmează a fi identificată și, deocamdată, donatorii nu au dedicat resurse pentru finanțarea infrastructurii instanțelor judecătorești. În loc să se bazeze pe propriile sale resurse limitate sau donatori, ar fi necesar ca șefii din sectorul justiției să reducă inițial suma totală necesară, inclusiv urmând exemplul țărilor-omoloage”, se menționează în raport.

De asemenea, autorii studiului au calculat timpul necesar pentru construcția unor noi clădiri pentru instanțele judecătorești, precum și costurile necesare. Ei au estimat că durata medie totală necesară pentru finalizarea procesului de proiectare – bazată pe experiența țărilor UE – este de circa 14–20 de luni, iar costurile de proiectare sunt estimate la aproximativ 20 de dolari SUA per metru pătrat sau până la 5 la sută din costurile de construcție.

„Timpul mediu total necesar pentru construcția unei clădiri noi a unei instanțe de 2.000 de metri pătrați este estimat la trei ani, în timp ce timpul mediu necesar pentru reabilitarea unei clădiri existente de 2.000 de metri pătrați poate necesita doar un an. Costul mediu pentru construcția unei clădiri noi sau adăugarea sau extinderea unei clădiri existente este estimat la 580 de dolari SUA per metru pătrat în Chișinău și 505 dolari SUA per metru pătrat în alte părți ale țării. Pregătirea terenurilor pentru construcții va adăuga aproximativ 60 de dolari SUA (55 de euro) per metru pătrat la aceste costuri”, se indică în același raport.

Guvernele subestimează considerabil timpul și costul necesare pentru finalizarea procedurilor de proiectare și de autorizare chiar înainte de debutul construcției reale: aceste procese pot dura și durează mai mult decât cele 9–12 luni pentru a ajunge de la concepte la desene de lucru și devize de cheltuieli.

anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2016 arată că zeci de milioane de lei au fost investiți în sediile unor judecătorii care vor fi închise în următorii ani în baza procesului de reformă inițiat de autorități. Datele de pe site-ul Agenției de Achiziții Publice arată că valoarea contractelor încheiate pentru renovări se ridică la peste 55 de milioane de lei numai în ultimii ani.

La rândul său, Ministerul Justiției afirmă că în realitate suma ar fi mai mică, deoarece nu toate lucrările au fost finalizate. „Legea cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești prevede comasarea mai multor instanțe judecătorești raionale sau de sector în instanțe regionale, începând cu 1 ianuarie 2017 și până în decembrie 2027. Astfel, în toată Republica Moldova vor rămâne doar 15 judecătorii față de cele 44 câte funcționează acum”, se arată în investigația Centrului de Investigații Jurnalistice.

„Judecătoriile actuale vor continua să funcționeze în sediile actuale până la crearea condițiilor materiale pentru judecătoriile comasate. În același timp, în perioada 2014–2016, deși era clar că urmează să dispară, la sediile judecătoriilor care vor fi supuse optimizării au avut loc renovări, reconstrucții și reparații capitale.”

2 Comments

  • Angela Popil Angela Popil spune:

    Reforma instantelor judecatoresti, asa cum aceasta a fost conceputa, ar fi avut sorti de izbanda, daca se facea pentru si in interesul justitiabililor si nu de dragul reducerii costurilor.
    Vedem ca de fapt, costurile nu s-au redus, dimpotriva, sediile adiacente ale instantelor necesita in continuare cheltuieli de intretinere, inclusiv de salarizare a personalului adiacent si functionarilor. Partea proasta este limitarea accesului publicului si justitiabililor la informare despre procesele aflate pe rol. In unele cazuri (Judecatoria Hincesti sediul Ialoveni, Judecatoria Cimislia etc.) chiar nu ai pe cine sa intrebi, inclusiv prin telefon care este soarta unei actiuni introduse in instanta. Or, nu toate sediile adiacente au o cancelarie unde puteam sa ne informam pana la aceasta faimoasa reforma. Bunaoara, Judecatoria Straseni sediu Calarasi nu mai are adresa electronica unde puteam comunica eventualele cereri de amanare sau altfel comunica cu instanta, doar prin telefon, la care rar cand raspunde cineva.

    Cu referire la aglomerare, nu cred ca instantele din teritoriu au devenit mai aglomerate. Aglomerarea este de fapt doar la Judecatoria Chisinau,datorata specializarii sediilor instantei.
    Cat priveste investitiile deja efectuare in reconditionarea sediilor instantelor de judecata, sunt de acord cu expertii, ca odata ce s-a decis lichidarea unor sedii, urma sa se faca rectificare de buget si redirectionarea resurselor pentru reconditionarea sediilor principale.

    Pe de alta parte, dupa mine, lichidarea unor sedii de instante din unele centre raionale, va avea si un alt efect negativ – depopularea localitatii respective. Or, este cunoscut faptul ca un centru raional are posibilitate reala de dezvoltare atunci cand dispune de toata infrastructura necesara locuitorilor (spitale, scoli, sectoare de politie, servicii municipale / locale, judecatorie etc.). In cazul in care se lichideaza unele dintre institutiile destinate cetatenilor, aceste localitati, odata cu trecerea timpului vor deveni mai putin atractive si se vor depopula. Nu cred ca cineva dintre autorii acestei reforme și-a pus problema costurilor care vor cadea in sarcina justitiabililor, care se vor vedea nevoiti sa vina de la Ialoveni la Hancesti, de la Rezina și Telenesti la Orhei, sau de la Calarasi la Straseni, atunci cand aceste sedii secundare se vor lichida.

  • Andrei Bivol Andrei Bivol spune:

    Ideea comasării unor instanțe de judecată este în aparență bună.
    Îmi aduc aminte că înainte ca Ministerul Justiției să inițieze acest proiect,
    unii experți notorii și ONG-uri din domeniul drepturilor omului au promovat
    o idee similară.

    Se pare că ipotezele și calculele ce au stat la baza acestui experiment au fost greșite.
    Subscriu tuturor observațiilor și nemulțumirilor aduse mai sus de. Pe multe dintre
    acestea le-am simtit și noi sau clientii noștri. Din punct de vedere logistic, situația justițiabililor,
    mai ales în afara Chișinăului, a fost îngreunată după comasarea instanțelor.

    Unica excepție ar putea fi Judecătoria Chișinău, aici există cel puțin o certitudine
    în privința competenței materiale, iar specializarea sediilor, cel puțin la nivel teoretic,
    ar trebui să ducă la creșterea calității actului justiției.

    Probabil este timpul să recunoaștem cu toții că o consolidare a
    instanțelor de judecată poate fi analizată și implementată doar în contextul
    general al unei reforme administrativ-teritoriale. O astfel de analiză, pe lângă eficiența
    bugetară, trebuie să țină cont și de infrastructura drumurilor, existența unor conexiuni
    și rețelele de transport pentru justițiabili, implementarea instrumentelor de comunicare
    cu instanța la distanță pentru a reduce barierele logistice de acces la justiție
    (e.g.: posibilitatea de a depune cererile de chemare în judecată și altor cereri de procedură
    în formă electronică, posibilitatea de a crea conturi pentru justițiabili și avocați în PIGD,
    oferirea accesului la dosar de la distanță etc.)

    Reforma teritorial-administrativă se lasă așteptată de ceva timp, dar declinul demografic
    va termina în mod inevitabil consolidarea UTA-urilor existente și în consecință consolidarea
    instanțelor de judecată.

Leave a Reply