Sistem judecătorescUltimele stiri

Propunerile Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti la proiectul de lege privind reformarea CSJ

By 2 august 2019 No Comments

Propunerile Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti la proiectul de lege privind reformarea CSJ

La propunerea spre consultări publice a Conceptului reformei Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi modificării cadrului legal existent în acest sens, Agenţia de administrare a instanţelor judecătoreşti (AAIJ) a venit cu câteva propuneri:

1. Excluderea specializării pe colegii a judecătorilor CSJ şi, respectiv, reducerea numărului de vicepreşedinţi de la doi la un singur vicepreşedinte. Esenţa modificării propuse constă în faptul că judecătorii instanţei vizate fiind investiţi în funcţie se prezumă că au deja o experienţă bogată şi un nivel înalt de profesionalism în examinarea dosarelor de diferite tipuri şi categorii activind iniţial în judecătorii cu competenţă jurisdicţională generală şi/sau ulterior în cadrul curţilor de apel. În acest sens, posturile de vicepreşedinte care îndeplinesc de fapt atribuţiile de preşedinte a celor două colegii specializate, pot fi reduse, un argument suplimentar fiind şi faptul că volumul real al atribuţiilor manageriale ale acestora poate fi partajat fară dificultăţi cu preşedintele instanţei.

Un alt argument în favoarea excluderii specializării este şi faptul respectării principiului repartizării aleatorii a dosarelor, consacrat de art. 61 din Legea nr. 514/1995 cu privire la organizarea judecătorească. Or, ideea reducerii numărului de posturi de judecător inserată în proiectul de Concept, în condiţiile în care specializarea nu va fi exclusă, iar completele la CSJ se constituie din 5 judecători, ar putea împiedica aplicarea normei legale ce reglementează modul de repartizare a dosarelor şi, respectiv, acest fapt inclusiv, nu va avea impact pozitiv asupra încrederii societăţii în actul de justiţie înfaptuit de judecătorii CSJ.

2. Reducerea numărului de asistenţi judiciari de la trei la unu, pentru fiecare judecător care activează la CSJ. Propunerea se justifică prin faptul că judecătorii CSJ au în procedură un volum mult mai mic de dosare, spre deosebire de colegii magistraţi ce activează în judecătorii şi curţile de apel, care sunt examinate în mare parte doar în drept, fară citarea părţilor la proces. Astfel, de exemplu, în anul 2018 la CSJ unde au activat efectiv 23 judecători, fiecare având câte 3 asistenţi judiciari, au fost înregistrate 10057 dosare şi au fost examinate 9967, comparativ cu Judecătoria Cahul în care au activat efectiv 10 magistraţi şi care a înregistrat 9844 dosare şi soluţionat în total 9895 dosare.

Totodată, AAIJ menționează că practica judiciară neuniformă, inclusiv a CSJ se datorează faptului că majoritatea hotărârilor judecătoreşti emise de CSJ sunt întocmite/copiate şi motivate de asistenţii judiciari, fapt care la fel subminează calitatea actului de justiţie. În acelaşi timp, judecătoriile cu volum mare de dosare duc lipsă de asistenţi judiciari, fapt care la fel afectează negativ calitatea actului de înfăptuire a justiţiei. Agenția consideră că asistenţii judiciari care activează la CSJ urmează a fi supuşi unei evaluări obiective de o comisie reprezentativă specială, iar cei care nu vor obţine cel mai înalt calificativ, ar putea fi reorientaţi/transferaţi în posturile libere din instanţele ierarhic inferioare cu păstrarea garanţiilor salariale.

3. Numirea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie de către Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea acestora pe baze de merit şi în rezultatul unei evaluări minuţioase, în prealabil fundamentate pe criterii legale bine definite de către o comisie reprezentativă şi independentă.

Propunerea în cauză este justificată de necesitatea asigurării respectării principiului constituţional de separaţie a puterilor în stat şi a fost punctată în recomandările organismelor intemaţionale, inclusiv ale Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia „O metodă adecvată pentru garantarea independenţei judiciare este instituirea unui consiliu judiciar, care ar trebui să se bucure de garanţiile constituţionale cu privire la componenţa, atribuţiile şi autonomia sa. Un asemenea consiliu ar trebui să aibă o influenţă decisivă asupra numirii şi promovării judecătorilor şi luării măsurilor disciplinare împotriva lor”.

În aceeaşi ordine de idei, atragem atenţia asupra faptului că noua Lege cu privire la Curtea Supremă de Justiţie ar trebui să descrie şi un mecanism cu criterii clare, reale, obiective, măsurabile, care să nu lase loc de eventuale interpretări şi abuzuri din partea CSM ce ţin de promovarea în funcţia de judecător la CSJ.

Și Autoritatea Națională de Integritate susține Conceptul privind reformarea Curții Supreme de Justiție.

Leave a Reply