Anticorupție și integritateFreedom HouseUltimele stiri

Prevenirea corupției în sectorul public. Cum se respectă normele Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției

By 10 ianuarie 2019 No Comments

Prevenirea corupției în sectorul public. Cum se respectă normele Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției

Republica Moldova este conformă normelor Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției (UNCAC) statuate la art. 7, se menționează în Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Capitolelor II și V ale UNCAC, elaborat de Freedom House în Moldova, împreună cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și Centrul de analiză și prevenire a corupției.

Ocuparea funcției publice. Procedurile de ocupare a funcțiilor de demnitate publică, a funcțiilor publice cu statut special și a posturilor din cadrul cabinetului persoanei ce exercită funcție de demnitate publică se efectuează în baza legilor speciale, iar ocuparea altor posturi din cadrul autorității publice – în baza Codului muncii.

Pe parcursul ultimilor ani a avut loc restructurarea Guvernului și optimizarea numărului de ministere și autorități publice. Totodată, s-au desfășurat și concursurile pentru ocuparea funcțiilor de secretari generali de stat, secretari de stat și pentru angajarea personalului în ministere. Deși anunțurile privind desfășurarea acestor concursuri au fost publicate pe pagina web a Cancelariei de Stat și pe pagina www.cariere.gov.md, informații privind rezultatele concursurilor, clasamentul participanților, inclusiv evaluarea comisiei nu au fost plasate pe web, fiind posibilă vizualizarea doar a unei liste a candidaților care au promovat competiția CV-urilor și au fost admiși la interviul pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de nivel superior. Nici procesele-verbale prin care au fost consemnate rezultatele competiției CV-urilor și nici rezultatele interviurilor nu au fost aduse la cunoștința publicului, fiind disponibile doar hotărârile de Guvern privind numirea în funcție a câștigătorilor concursurilor, în majoritatea cazurilor, în aceste funcții regăsindu-se ex-viceminiștrii.

Transparența finanțării partidelor politice rămâne în continuare o problemă nesoluționată mai ales prin îngrădirea accesului publicului larg la datele de identitate ale donatorilor. Conflictul dintre interesul public de a cunoaște cine finanțează partidele politice și protecția datelor cu caracter personal a fost soluționat în favoarea partidelor prin eliminarea accesului la identitatea sponsorilor, ceea ce reduce nivelul de transparență și nu permite publicului larg să verifice autenticitatea provenienței mijloacelor financiare.

În ceea ce privește responsabilizarea colectivă a concurenților electorali, gama sancțiunilor rămâne relativ limitată și rigidă. Deși a existat un cadru legal, acesta nu a fost de o calitate care ar fi permis aplicarea, efectivă și eficientă, a instrumentului anticorupție. Eficiența redusă a instrumentului privind conflictele de interese a fost determinată nu numai de deficiențele cadrului legal, o parte din aceste carențe fiind depășite de noile reglementări, adoptate prin Legea 66/2018. O cauză a unei asemenea stări de fapt o reprezintă și interpretarea eronată și neuniformă a normelor legale existente.

În urma adoptării de către ANI a actelor de constatare a încălcărilor regimului juridic al conflictului de interese, în anul 2016 a fost sesizată instanța de judecată – în 11 cazuri (în vederea anulării actelor administrative emise/adoptate, actelor juridice încheiate sau decizii luate în situații de conflict de interese); în 2017, instanța de fond a emis 3 hotărâri privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese (în favoarea celor constatate de CNI), Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție – 6 hotărâri (5 – în favoarea și una – în defavoarea celor constatate de CNI); în primul trimestru al anului 2018 – o hotărâre emisă de instanța de fond prin care a fost anulat parțial actul de constatare al CNI și o încheiere de restituire a cererii de apel de menținere a actului de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese22. În pofida eforturilor depuse în efectuarea controalelor, finalitățile acestora sunt mai mult decât modeste.

Recomandări:

  • sporirea transparenței prin asigurarea accesului publicului la toate informațiile ce se referă la selectarea și angajarea în funcțiile publice de conducere de nivel superior;
  • promovarea aplicării conceptelor privind etica și integritatea funcționarilor publici și ale conducătorilor autorităților publice, prin includerea unor module speciale în programele de instruire;
  • revizuirea plafoanelor la donații din partea persoanelor fizice și juridice către concurenții electorali, care vor candida în circumscripțiile uninominale, prin reducerea suplimentară a plafoanelor anuale pentru donațiile private către partidele politice și concurenții electorali;
  • asigurarea unei transparențe a datelor de identitate a donatorilor prin publicarea unor date care ar asigura un nivel minim de transparență, fiind astfel protejate alte categorii de date cu caracter personal, cum ar fi codul personal sau domiciliul;
  • înăsprirea regimului sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale și creșterea nivelului amenzilor administrative, inclusiv prin extinderea privării partidelor politice de fonduri publice;
  • consolidarea eforturilor societății civile (asociații obștești specializate, jurnaliștii de investigații) în procesul de monitorizare a activității ANI;
  • inițierea cât mai rapidă a controlului averii, intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor în serviciul public.

Leave a Reply