Anticorupție și integritateUltimele stiri

Politicile și practicile de prevenire a corupției. Ce recomandă experții

By 9 ianuarie 2019 No Comments

Politicile și practicile de prevenire a corupției. Ce recomandă experții

Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Capitolelor II și V ale Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției (UNCAC) arată că politicile și practicile de prevenire a corupției (art. 5 și 6) sunt preluate și transpuse la nivel național: există politici, legi și instituții. Însă, instrumentarul și politicile anticorupție adoptate de Republica Moldova nu sunt aplicate de o manieră corespunzătoare, unele instrumente par să se dubleze sau chiar sunt în exces. Analiza a fost efectuată de Freedom House în Moldova, împreună cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și Centrul de analiză și prevenire a corupției.

Conform Raportului, mai multe politici anticorupție (conflictul de interese, pantuflajul, avertizorii de integritate) nu sunt înțelese (și, respectiv, nu sunt aplicate) de către agenții publici; nu există un proces de evaluare sistemică și periodică a instrumentarului și practicilor adoptate, care să permită corectarea și ajustarea lor pentru a le conferi eficiență. Organismele de prevenire a corupției au fost constant în vizorul politicienilor, care însă nu de fiecare dată au fost diligenți în respectarea independenței instituțiilor și în oferirea tuturor pârghiilor necesare pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor lor.

Condiția evaluării periodice a instrumentelor juridice și politice administrative statuată de UNCAC nu pare a fi îndeplinită complet de către autoritățile publice. Analiza efectuată a demonstrat că o evaluare periodică a instrumentelor anticorupție de o manieră sistemică și bine planificată la nivelul autorităților publice nu există. Evaluările sunt sporadice și vizează doar o parte a politicilor de prevenire a corupției și, de regulă, au un caracter general și sunt integrate în rapoartele de activitate ale autorităților.

De asemenea, Raportul arată că, cadrul instituțional național implică un spectru variat de instituții publice, al căror obiectiv este de a asigura climatul de integritate, a promova și a aplica măsuri eficiente anticorupție. În principiu, toate autoritățile publice naționale, atât centrale, cât și locale, sunt obligate, în temeiul Legii integrității, să respecte și să aplice în activitatea lor măsurile de asigurare a integrității. Totuși, rolul central pe terenul promovării și aplicării măsurilor anticorupție preventive îl joacă 2 instituții: ANI și CNA. Printre condițiile de bază ale UNCAC pentru organismele anticorupție sunt independența necesară […], resursele materiale și personalul specializat necesar, precum și formarea acestui personal.

La nivel de legislație aceste condiții, în prezent, par a fi respectate. Totuși, istoricul creării, funcționării și restructurării acestor instituții demonstrează că încă nu există suficientă determinare și voință politică în asigurarea condițiilor și infrastructurii adecvate pentru funcționarea lor „la adăpost de orice influență nedorită”, așa cum prevede UNCAC. CNA, de-a lungul anilor, a fost supus unor restructurări în cascadă, fiind frecvent schimbată subordonarea acestuia: fie era plasat în subordinea Guvernului, fie plasat ca autoritate independentă sub control parlamentar. Totodată, în subordinea CNA a fost constituită Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), având la bază unele incoerențe și disensiuni.

Reformarea ANI, de asemenea, a reprezentat un proces anevoios. Chiar dacă noi legi privind Autoritatea au fost adoptate în 2016, abia în 2018 a fost posibilă inițierea punerii lor în aplicare efectivă. Ca și în cazul CNA, legile au fost adoptate, dar nu a fost creată infrastructura corespunzătoare noilor competențe, nu au fost alocate resursele financiare necesare, iar selecția corpului inspectorilor de integritate rămâne încă o provocare pentru autoritățile din Republica Moldova.

Recomandări:

  • consolidarea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă și publicul larg în procesul de elaborare și consultare a documentelor de politici și actelor normative în domeniul prevenirii corupției;
  • asigurarea unui proces eficient de promovare, cunoaștere, înțelegere și aplicare eficientă a practicilor anticorupție de către agenții publici;
  • constituirea unor practici sistemice de evaluare periodică a politicilor și practicilor anticorupție cel puțin o dată la 5 ani, în vederea evaluării eficienței, corectării și corelării la realitățile de aplicare;
  • excluderea interferențelor politicului în activitatea organismelor anticorupție, oferirea garanțiilor necesare pentru independență: resurse logistice, financiare și umane adecvate scopului și funcțiilor atribuite.

Leave a Reply