InițiativeJustiție și dezvoltare economică

Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Ce acțiuni vor fi întreprinse în sectorul justiției

By 1 august 2019 5 Comments

Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Ce acțiuni vor fi întreprinse în sectorul justiției

Cancelaria de Stat a inițiat consultările publice asupra Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Documentul conține acțiunile care vizează toate sferele de competenţă ale Executivului, inclusiv sectorul justiției. 

Astfel, la capitolul Justiție se propun următoarele acțiuni:
– reformarea Curții Supreme de Justiție, în vederea revederii competențelor, modificării condițiilor și a criteriilor de numire a judecătorilor și reducerii numărului acestora (judecătorii CSJ vor fi determinați în baza unei proceduri transparente, care să includă participarea societății civile și a experților internaționali și a unor criterii obiective care să asigure selectarea celor mai buni candidați și care corespund standardelor stabilite de profesionalism și integritate);
– fortificarea independenței sistemului judiciar prin modificarea Constituției în vederea limitării imunității judecătorilor, unificarea modului de numire a judecătorilor, anularea termenului inițial de numire a judecătorilor pe 5 ani și modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii;
– asigurarea transparenței și eficienței activității CSM și organelor sale, în special a Inspecției Judiciare, prin evaluarea deficiențelor și modificarea cadrului legislativ (evaluarea activității Inspecției Judiciare și modificarea cadrului normativ, inclusiv în scopul implementării mecanismului de răspundere pentru faptele ilicite la orice etapă de examinare a cauzelor și indiferent de modul de soluționare a cauzei);
– asigurarea independenței și eficienței activității procurorilor prin: evaluarea practicii implementării normelor care reglementează independența procesuală a procurorilor și formularea propunerilor în scopul asigurării de facto a independenței procesuale a procurorilor; analiza rolului și locului Inspecției Procurorilor și modificarea cadrului normativ pentru asigurarea activității independente și eficiente a acesteia;
– creșterea calității procesului de selecție și ridicarea nivelului de profesionalism a membrilor Curții Constituționale prin: elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Constituției cu privire la componența și criteriile de selectare a judecătorilor la Curtea Constituțională; elaborarea proiectului de lege de modificare a Legii cu privire la Curtea Constituțională (sau un proiect de lege nou);
– consolidarea capacității Centrului Național de Expertiză Judiciară în calitatea sa de instituție coordonatoare în domeniul expertizei judiciare, prin: crearea mecanismului de formare inițială a experților judiciari; dezvoltarea noilor genuri de expertiză; unificarea metodicilor de efectuare a expertizelor judiciare;
– sporirea gradului de responsabilizare a executorilor judecătorești și fortificarea procedurii de control;
– asigurarea respectării efective a principiului nediscriminării prin promovarea proiectului de lege pentru revizuirea cadrului normativ privind asigurarea egalității și a mecanismului instituțional;
– instituirea unui mecanism unic de stabilire a plăților notariale prin: elaborarea și aprobarea proiectului Legii cu privire la plățile pentru asistența notarială; elaborarea și aprobarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la plata pentru îndeplinirea actelor notariale și spezele procedurilor notariale;
– dezvoltarea mecanismului de compensare a prejudiciilor în caz de eroare judiciară în cauze penale și revizuirea legislației privitor la compensarea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare de către organele de drept etc.

Toate acțiunile le vedeți în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020.

Vă invităm să veniți cu propuneri și sugestii.

5 Comments

  • Sergiu Gaibu Sergiu Gaibu spune:

    Procurorul general NU trebuie să poate interveni în mod arbitrar pentru pornirea sau încetarea cazurilor penale. Procurorul general trebuie să fie administrator bun și să asigure dezvoltarea procedurilor și normelor interne de examinare a cazurilor. Cazurile trebuie să fie inițiate în baza unor citerii obiective (probe) de către procurori. Pentru anumite cazuri grave și/sau de ordin politic și/sau eferente încălcărilor drepturilor omului pornirea sau încetarea cazului trebuie să fie validată și de un organ colegial de procurori. Astfel încât să nu fie ”feudalizarea” procuraturii.
    De fapt ”defeudalizarea” trebuie să se petreacă în toate instituțiile de drept și ordine publică.

  • Sergiu Gaibu Sergiu Gaibu spune:

    Delimitarea mai clară a cazurilor civile de cele penale. De foarte multe ori cazuri civile care trebuie soluționate în judecată de către părți sunt examinate nejustificat penal în scopuri de hărțuire a uneia din părți. Astfel de practici trebuie să fie stopate prin reglementare normativă.

  • Sergiu Gaibu Sergiu Gaibu spune:

    Este imperativ adoptarea noțiunii spălării banilor conform directivei europene. Definiția spălării banilor utilizată în codul penal NU corespunde directivei europene și permite abuzuri din partea procuraturii.

  • Sergiu Gaibu Sergiu Gaibu spune:

    Crearea unui mecanism simplu și eficient de raportare de către cetățeni a abuzurilor funcționarilor. Nu către șeful instituției, ci o structură separată care va verifica corespunderea acțiunilor funcționarilor bunei credințe și procedurilor și normelor legale. Încălcările vădite trebuie să ducă la eliberarea imediată din funcție a funcționarului, iar dacă acțiunile anti-cetățean sunt generate și de administrarea proastă a superiorilor – aceștea la fel să fie eliberați din funcție. Sunt examinate exclusiv plângerile sectorului privat și exclusiv plângerile survenite în rezultatul solicitării de servicii publice sau interacțiunii directe cu autoritățile publice.

  • Sergiu Gaibu Sergiu Gaibu spune:

    Elaborarea manualelor operațiinale în instituțiile de stat. În special pe partea de interacțiune a instituțiilor publice cu sectorul privat. Stabilirea unor responsabilități, timpi de reacție etc a funcționarilor ce interacționează cu cetățenii. Actualizarea continuă a acestor manuale pentru optimizarea și eficientizarea în primul rând a timpului cetățenilor privați, în al doilea rând a instituțiilor statului și resurselor utilizate.

Leave a Reply