Executarea hotărârilor judecătoreștiInițiativeJustiție și dezvoltare economică

Ministerul Justiției propune perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție

By 26 mai 2020 No Comments

Ministerul Justiției propune perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție

Ministerul Justiției propune spre consultare publică proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală. Mai exact, este vorba de perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție.

Astfel, modificările care se propun a fi operate se divizează în următoarele compartimente, după cum urmează:

1) Abordarea echivalentă a formei de despăgubiri pentru preveniți vs. condamnați
Potrivit reglementărilor actuale (a se vedea art. 385 alin. (5) și art. 4734 alin. (4) din Codul de procedură penală) remediul național de compensare a detenției în condiții contrare art. 3 CEDO este diferit în funcție de statutul procesual al persoanei deținute. În cazul preveniților, cuantumul zilelor care se reduce din termenul de pedeapsă este mult mai mare în raport cu cuantumul zilelor care se reduce în cazul condamnaților.

La aplicarea mecanismului compensator preveniților li se reduce 1 zi de închisoare pentru fiecare zi de detenție în condiții precare în arest preventiv, iar persoanelor condamnate li se reduce de la 1 la 3 zile pentru fiecare 10 zile de detenție în condiții precare. Această diferență de tratament nu are niciun motiv rezonabil, având în vedere faptul că condițiile efective de detenție sunt aceleași, diferă doar statutul juridic al persoanei (condamnat și prevenit). Mai mult de atât, remediul național pentru detenția în condiții precare în cazul preveniților este disproporțional în raport cu efectele cumulative ale acestor condiții și scopul urmărit, deoarece se reduce un termen considerabil (jumătate) din pedeapsa stabilită. În aceste condiții, este afectată substanța instituției răspunderii penale, în consecință nu se realizează scopul pedepsei aplicate.

Prin urmare, se propune abordarea echivalentă a formei de despăgubiri pentru preveniți și condamnații care s-au aflat în detenție în condiții precare.

2) Instituirea temeiului special de recurs în cazul examinării chestiunilor prevăzute de art. 469 din Codul de procedură penală
Temeiurile prevăzute la art. 444 din Codul de procedură penală se referă la hotărârile penale adoptate în procedura generală și nu vizează chestiunile care se soluționează la executarea pedepsei. În consecință, părțile sunt efectiv lipsite de dreptul de a depune recurs la soluționarea chestiunii prevăzute de art. 469 din Codul de procedură penală. Cu toate acestea, pentru asemenea chestiuni, legiuitorul a adoptat art. 472 din Codul de procedură penală, în calitate de normă specială și a indicat că aceste recursuri se judecă conform prevederilor Titlul II Capitolul IV Secţiunea a 2-a §2 din Partea specială, însă nu a prevăzut temeiuri speciale de recurs caracteristice în exclusivitate chestiunilor prevăzute de art. 469 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, se propune instituirea unor astfel de temeiuri, similar cazurilor de contestare cu recurs împotriva hotărârilor instanțelor de apel. În așa fel, art. 444 din Codul de procedură penală completează cu următorul temei de recurs: la examinarea chestiunilor prevăzute de art. 469, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

De asemenea, se propun modificări la caracterul definitiv al hotărârilor emise în urma examinării chestiunilor ce apar la executarea pedepsei penale, introducerea termenului de prescripție de contestare a actelor organului care pune în executare hotărârea judecătorească de condamnare privativă de libertate, excluderea prevenitului în calitate de subiect de examinare în ordinea prevăzute de art. 4732-473din Codul de procedură penală, admisibilitatea plângerilor privind condițiile precare de detenție etc.

Vă invităm să analizați proiectul și să veniți cu recomandări.

Leave a Reply