Sistem judecătorescUltimele stiri

Ministerul Justiției, îngrijorat față de aplicarea excesivă a măsurilor de detenție provizorie

By 1 iulie 2019 No Comments

Ministerul Justiției, îngrijorat față de aplicarea excesivă a măsurilor de detenție provizorie

Ministerul Justiției constată cu regret faptul că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală, în primul trimestru al anului 2019, a crescut în raport cu anul 2018 – de la 284 la 344 persoane, iar cele aflate în arest preventiv la faza judecății a rămas la același nivel, fiind înregistrată o descreștere nesemnificativă în raport cu anul 2018 (de la 718 la 711). În același timp, numărul cazurilor de noi arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019, față de ultimul trimestru al anului 2018, s-a majorat de la 791 la 867.

Potrivit Ministerului Justiției, acest lucru se întâmplă în condițiile în care prin Legea nr. 179/2018 pentru modificarea unor acte legislative (în vigoare din 17.08.2018) au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului, modificări argumentate de fatpul că, din anul 2013 până în 2018, numărul hotărârilor Curții Europene prin care a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a Articolului 5 din Convenție a crescut de la 1 per an la 10 per an.

Reamintim că, standardele cuprinse în Articolul 5 din Convenția garantează dreptul fundamental la libertate și la siguranță, consacră protecția persoanei împotriva oricărei atingeri ilegale ori arbitrare aduse de către stat acestui drept. Astfel, orice detenție provizorie trebuie să satisfacă principiul legalității, să nu fie arbitrară, însemnînd că nu trebuie să depășească un termen rezonabil  și că autoritățile judiciare competente trebuie să examineze în mod regulat existența motivelor „relevante” și „suficiente” care justifică  privarea de libertate (Assenov  și alții v. Bulgaria, nr. 24760/94, § 154, 28 octombrie 1998). Menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă. Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe.

Având în vedere cele expuse, ținând cont de independența justiției și a autorităților care participă la actul de justiție, trebuie să constatăm că situația la capitolul aplicării măsurilor procesuale de detenție provizorie nu s-a îmbunătățit,  semnalând aplicarea precară a standardelor internaționale în materie și a măsurilor legislative adoptate, motiv pentru care Ministerul Justiției exprimă în continuare îngrijorarea față de această situație. De asemenea, exprimă poziția fermă că legile trebuie interpretate și aplicate în sensul asigurării implementării efective la nivel național a drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și alte instrumente internaționale în domeniu.

Leave a Reply