InițiativeSistem judecătoresc

Încep examenele pentru candidații la funcţia de judecător sau de procuror

By 12 martie 2019 One Comment

Încep examenele pentru candidații la funcţia de judecător sau de procuror

Candidații la funcţia de judecător susțin astăzi prima probă scrisă, care constă în întocmirea unei hotărâri. Următoarea probă scrisă, întocmirea unei sentințe, va avea loc în data de 14 martie. Probele scrise pentru persoanele care candidează la funcția de judecător în temeiul vechimii în muncă vor începe din 18 martie.

Mâine va avea loc proba scrisă pentru audienții candidați la funcția de procuror. Aceștia vor avea de întocmit rechizitoriul. Din 25 martie încep probele scrise pentru candidații la funcția de procuror în temeiul vechimii de muncă.

Orarul poate fi văzut aici.

Examenul pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă pentru accederea în funcţia de judecător sau de procuror îl susţin persoanele licențiate în drept cu o vechime în muncă nu mai mică de cinci ani.

Examenul este susținut în două etape:

  1. proba scrisă, care constă în întocmirea a câte două acte procedurale în baza soluţionării unor cauze concrete:
    – hotărâre şi sentinţă – pentru solicitanţii la funcţia de judecător (în baza unei cauze civile şi a unei cauze penale);
    – rechizitoriu şi ordonanţă de încetare/clasare – pentru solicitanţii la funcţia de procuror (în baza a două cauze penale);
    2. probă orală:
    – în materie de drept penal şi drept procesual penal, drept civil şi drept procesual civil, drepturile omului – pentru solicitanţii la funcţia de judecător;
    – în materie de drept penal şi drept procesual penal, drepturile omului – pentru solicitanţii la funcţia de procuror.

La proba orală candidatul va răspunde la câte un subiect din fiecare domeniu/disciplină.

Amintim că, în acest an, aproape 200 de candidați s-au înscris la examenele pentru funcția de judecător sau de procuror: 118 la funcția de magistrat și 72 la funcţia de procuror în temeiul vechimii în muncă.

Cum credeți, de ce funcțiile de judecător și procuror sunt atât de atractive?
Se va schimba justiția „la față”?

One Comment

  • Olga Cebanu Olga Cebanu spune:

    Dartaniean Atos Mushketeor:
    Pentru ca factorul coruptiei adica valoarea, ei este una foarte inalata, si riscul de raspundere foarte mic comparativ cu alte domenii unde se percepe coruptia, daca e sa ne conducem dupa logica si psihologia umana salariile in acest sector nu este unul atit de mare in comparatie cu alte domenii de activitate cum ar fi IT, ingineria performanta, marcheting, chiar si taximetria are uneori un salariu mai mare decit la un procuror incepator, si necatind la aceasta aceste domenii sufera un deficit de specialisti in Moldova pe cind domeniul justitiei este un concurs foarte concurential, un alt factor care influenteaza alegerea acestor profesii este asa numitul cumatrizm, adica alegerea acestei profesii este influentata de factori umani externi nu atit de insasi viitorul colaborator sau pretendent, aceasta situatie adesea duce la rezultate ca pretendentul nici pe aproape idee nu are ce provocari, incercari si cerinte asteptari prevede aceasta profesie, nu au pregatirea necesara morala pentru a lucra in acest domeniu, si a intelege pe deplin responsabilitatea sa fata de societate prin practicarea aceste profesii. Daca e sa facem o scurta comparatie cu Uniunea Sovietica asa criticata de toti, atunci era un concurs foarte si foarte sever care prevedea evaluarea atit fizica cit si psixic-psixologica a candidatilor si viitorilor justitiabil, cunosc cazuri cind un abiturient sau altul finisa studiile si examinile pe nota 10, insa pica examenul psixo-psixologic, si era refuzat in accederea in profesie cu mentiune in dosarul personal, cel mai adesea aceste candidaturi deveneau avocati, notari. Pe timpul sovietic statul ducea responsabilitatea integrala fata de viitorii candidati si procurori-judecatori asupra impactului reciproc care putea avea loc atit asupra viitorilor justitiabili cit si impactul justitiabililor asupra societatii, ajungeau a profesa profesia de justitiabil doar alesii, cu fizicul si psihica bine pregatita pentru aceasta profesie. Pe timpul sovietic in fiecare an promotia si inscrierea la facultatea de drept era una dirijata de stat si foarte redusa pe an doar 300-350 de abiturienti, necatind ca si atunci profesia era una foarte si foarte solicitata concursul era unul foarte concurential de 3000 pina la 10000 mii doritori pe an si dint toata masa aceasta de oameni erau alesi doar 350 cei mai buni necatind ca pe timpuri densitatea populatiei era mult mai mare in Moldova decit acum. Plus la toate era implimentata metoda de lupta psihologica de coruptie care consta ca fiecare abiturient dupa finisarea studiilor era trimis la lucru exclusiv dupa locul de trai, aceasta situatie permitea statului sa pastreze legatura intima a justitiabilului cu locul sau de origine unde el era cunoscut de toti, era exclus ca un reprezentant a satului comunei sa ajunga a lucra in municipiu sau oras mare imediat dupa finisarea studiilor, deoarece aceasta situatie era privita de statul Sovietic ca una cu risc imens de coruptie, deoarece din punct de vedere psihologic omul nu face gunoi acolo unde el traeste si toata lumea il cunoaste plus se miza pe controlul social asupra actiunilor sale a imprejurimii lui care il cunosteau de mic copil el crescind sub ochii lor. Astazi cu parere de rau au fost perdute si uitate toate metodologiile psihopedagogice de alegere a candidatilor viitorilor justitiabili. Dupa mine metoda sovietica cind viitorii justitiabil erau trimis la munca dupa locul lor de trai era una foarte si foarte corecta, din analizele si studiile efectuate de mine, cel mai des incalca legea si sunt supusi unui grad sporit de coruptie fara careva remuscari de constiinta persoanele care sunt venite din alte regiuni ale statului si lucreaza in municipiu, aceasta situatie eset influentata de mai multi factori lipsa raspunderei fata de imprejurime deoarece ea este una straina, lipsa unei garantii materiale loc de trai si altele deoarece persoana este una venetica, diferenta precoce a modului de viata intre cel care a fost la locul de origine trai cu cel in care el se afla situatie care dicteaza a se conforma. Pe cind din analizele mele si studiile acele persoane justitiabile care aveau originea municipiul Chisinau si tot in el dupa finisarea studiilor lucrau aveau un grad mai sporit de responsabilitate asupra actiunilor sale fata de societate, si in unele cazuri cind totusi aveau loc acte de coruptie se urmareau remuscari evidente de constiinta. Din toate scrise mai sus cred eu ca o reforma considerabila in sistemul justitiei in sistemul de studii de drept lipsa cadrelor pe locuri, un domeniul rural, si prevenirea factorului coruptiei ar fi obligativitatea trimiterei viitorilor candidati in sistemul justitiei la loc de munca in baza locului de trai. Sa vedeti voi cum deodata vor scadea doritorii a face studii la drept si a le prelungi la institutul de justitie. Si asta va fi o dovada consistenta cele scrise mai sus de mine ca viitorii justitiabili, azi 99% nu intrunesc necesitatile psihodeterminante pentru a efectua aceasta profesie, care este legata de asa factori ca port si aplicarea armei, impact major psihic si traume psihice asupra constiintei, necesitatea launtrica de justitie dreptate, necesitatea launtrica de legimitate si altele.

Leave a Reply