Anticorupție și integritateUltimele stiri

Fără Porsche-uri de 11 mii de lei? Cum pot fi determinați demnitarii și funcționarii publici să declare valoarea reală a bunurilor

By 29 august 2019 No Comments

Fără Porsche-uri de 11 mii de lei? Cum pot fi determinați demnitarii și funcționarii publici să declare valoarea reală a bunurilor

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) vrea modificarea legislației care permite declararea bunurilor imobile și mobile la prețuri cu mult sub valoarea lor de piață, metode prin care pot fi ascunse eventuale averi nejustificate sau venituri ilicite. ANI intenționează să înainteze o propunere în acest sens Ministerului Justiției, care să stabilească, eventual, ce norme ar urma să fi modificate, pentru a acoperi această breșă legislativă, scrie Moldova Curata.

Astfel, ANI propune „evaluarea cadrului legislativ conex în vederea operării modificărilor ce se impun, pentru eliminarea practicilor, aparent legale, utilizate de către subiecții declarării, de dobândire și, ca efect, de declarare a bunurilor imobile / mobile supuse înregistrării de stat, la prețuri diminuate (astfel fiind camuflate eventuale averi nejustificate sau venituri ilicite). În sensul dat, la înțelegerea părților, suma contractului poate fi diminuată semnificativ, în cazul unui contract de vânzare – cumpărare, sau, o operațiune de vânzare – cumpărare poate fi camuflată și oficializată printr-un contract de donație, ceea ce, la fel, se încadrează în limitele legale”. Asta a comunicat reprezentanta serviciului de presă al ANI, Cristina Dumbravan, la solicitarea portalului Moldova Curată. Ea a precizat că Ministerul Justiției va stabili ce legi mai exact vor fi modificate, întrucât este necesară amendarea altor norme decât a celor care vizează direct activitatea ANI, Legile 132 și 133, iar Autoritatea poate face propuneri de modificare numai la aceste două legi.

Am încercat să aflăm de la unii experți în domeniul integrității, dar și în domeniul economiei, cum ar putea fi determinați demnitarii și funcționarii publici să declare valoarea reală sau cât mai aproape de cea de piață a bunurilor pe care le dețin.

Sunt necesare pârghii fiscale care să nu permită tranzacționarea bunurilor cu o valoare cu mult sub nivelul de piață

Mai problematică este situația declarării valorii bunurilor mobile, decât a celor imobile, explică Lilia Ioniță, coordonatoare de programe la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. Asta deoarece în privința imobilelor, subiecții declarării trebuie obligatoriu să indice valoarea cadastrală, care, încet, se apropie de valoarea de piață a bunurilor. În cazul automobilelor, se declară valoarea din actul de proveniență a bunului, adică a contractului de vânzare-cumpărare. „Aici situația este mai delicată și ține mai mult de fiscalitate. Oamenii arată o valoare mai mică decât în realitate, ca să nu plătească mai multe impozite. Ei indică o valoare mai mică, iar restul banilor sunt dați în numerar și nu plătește nici vânzătorul, nici cumpărătorul impozite mai mari”, spune Lilia Ioniță. Astfel, este necesară o conlucrare a ANI cu fiscul și cu notarii care fac actele de vânzare-cumpărare, spune experta. Potrivit ei, ar fi necesară modificarea formularului de declarare a averilor și intereselor, așa încât să fie indicată valoarea de piață a bunurilor deținute.

Totodată, experta presupune că ar trebui prevăzute anumite pârghii fiscale, ca să nu se permită tranzacționarea bunurilor în momentul care se declară o valoare cu mult sub nivelul de piață. „E imposibil ca un Porsche să coste 11 mii de lei. Întrebarea respectivă trebuie să și-o pună notarii atunci când autentifică asemenea contracte de vânzare–cumpărare. În cazurile acestea, notarii ar trebui să aibă niște „beculețe roșii”, să-și pună întrebări și să îndrepte către Fisc asemenea cazuri, iar Fiscul să verifice situația, fie a cumpărătorului, fie a vânzătorului”, spune Lilia Ioniță

ANI trebuie să propună mai exact ce legi vrea să fie modificate. „Să nu vorbească în abstract”

Experta consideră că ANI ar fi trebuit, totuși, să propună exact ce legi să fie modificate, inclusiv să organizeze dezbateri publice, pentru că este, în primul rând, interesul instituției să facă publice impedimentele pe care le întâmpină în activitatea sa. „Să spună măcar la care legi ei propun modificări. Să nu vorbească abstract. Și nici nu știu dacă Ministerul Justiției are suficiente capacități acum. Trebuie să atragă mai multe instituții în discuții pe domeniul acesta, cel puțin  Serviciul Fiscal de Stat”, a remarcat experta.

Economist: Valoarea bunurilor poate fi aflată, dorință să fie

Economistul Viorel Gârbu spune că ANI poate să afle valoarea reală a bunurilor declarate de demnitari, dacă și-ar dori cu adevărat acest lucru, dar că „nu s-a dorit acest lucru încă de la început și în continuare această Autoritate este subfinanțată, nu are suficient personal, astfel că există doar o mimare a procesului, și nu există dorință”.

Expertul a explicat că valoarea corectă a bunului nu o poate determina nimeni, dar că Inspectoratul fiscal are metodele sale și poate determina valoarea bunului în scopul impozitării, indiferent de ce scrie în contractul de vânzare–cumpărare. Astfel, este necesară o comunicare între cele două autorități, ANI și Fisc, așa încât să fie determinată o valoare de referință a bunurilor. De asemenea, Inspectoratul fiscal are la dispoziție un instrument de impozitarea indirectă, prin care poate impozita veniturile mai mari obținute de contribuabili, dar nedeclarate oficial. Expertul mai spune că, totuși, procedura de impozitare indirectă nu este încă eficientă în Republica Moldova și „șchiopătează, iar Fiscul nu are nici timp, nici experiență, „dar trebuie să ne mișcăm în această direcție”. „Nu trebuie să ne așteptăm că totul este simplu, transparent și la vedere. E firesc, în tot ce ține de avere, impozite, venituri, cetățeanul este, cumva, din start predispus să ascundă, așa este ființa umană”, norează Viorel Gârbu.

ANI poate compara valoarea unor bunuri similare din declarațiile diferiților demnitari

Pentru ANI, Viorel Gârbu recomandă compararea veniturilor și bunurilor similare ale diferiților demnitari, pentru că „nu toată lumea minte în declarații”, și formarea unor baze de date pe parcursul mai multor ani. „Nu trebuie să se oprească la un document formal cu ștampilă și semnătură pe el, trebuie să vină cu o anumită estimare. Pentru a aplica această evaluare individuală, trebuie modificată legislația, pentru a fi atribuite competențe și a stabili o metodologie,  dar nu trebuie să schimbăm legislația din talpă, dar trebuie să existe dorință. ANI ar fi trebuit sigură să propună această modalitate de evaluare individuală, să vină cu o apreciere proprie a valorii bunurilor. Fiindcă ANI nu este o entitate formală, care ia dintr-o parte și pune în altă parte, nu este un intermediar”, a remarcat Viorel Gârbu.

O bază de date, cu posibilitatea de a face clasamente i-ar „lecui” pe demnitarii cu automobile sau imobile suspicios de ieftine

Un alt economist, Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, consideră că ANI ar trebui să semnaleze cazurile vădite de declarare a bunurilor la o valoare foarte redusă, către Inspectoratul Fiscal, care să facă un control riguros a veniturilor acestor demnitari sau funcționari. Totuși, o metodă mai eficientă de a depista situații de abuz grave ar fi ca declarațiile de avere și interese personale să fie nu doar scanate și publicate în format PDF pe site-ul ANI, dar ca informațiile din acestea să fie transpuse într-o bază de date, cu posibilitatea de căutare după cuvinte-cheie și de a face clasamente și grafice.

„De exemplu, să faci ratingul funcționarilor publici cu cele mai ieftine automobile. Iau o mașină de o anumită clasă și de un anumit an de producere și fac ratingul celor mai ieftine. Și, credeți-mă, în baza acestui clasament se poate face o investigație bună. Cred că ANI va putea fi mult mai funcțională atunci când analiza și cercetarea o va putea face întreaga societate, cu implicarea experților, iar aceasta este posibil dacă datele vor fi nu în format PDF, în bază de date, cu posibilitatea de interogare. Se pot face ratingul funcționarilor după cea mai mare suprafață de locuit deținută în proprietate, a celor cu cele mai mici salarii. Noi, la IDIS, facem asemenea ratinguri ale primăriilor și este cea mai bună metodă de a-i prinde pe cei cu șmecheriile”, a explicat Veaceslav Ioniță. El a adus un exemplu  din Slovacia, unde colegii săi experți au publicat un clasament al prețurilor de achiziționare a unui cartuș de toner pentru imprimantă la toate primăriile din Slovacia și s-a dovedit că acestea erau foarte diferite, de la 200 de lei, în valuta noastră, la 1000 de lei. „După publicarea acestei analize, procuratura imediat s-a dus peste cei cu 1000 de lei cartușul. E suficient să fie făcute două-trei topuri asemănătoare a funcționarilor moldoveni, să fie publicate, și i-ai ”lecuit” pe toți deodată”, a remarcat Veaceslav Ioniță.

Presa a semnalat mai multe cazuri în care subiecții declarării indicau valori reduse ale bunurilor lor. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Porsche-ului de 11 mii de lei, declarat de judecătoarea Mariana Pitic.

După ce au analizat declarațiile a aproximativ 400 de judecători, pentru anul 2018, inspectorii de integritate au constatat, la 13 iunie, „că deși la capitolul formă și conținut acestea în mare parte corespund cerințelor, un mare neajuns este legislația permisivă”. „Conform prevederilor legale, în declarație se indică valoarea contractuală a bunului, care adesea este diminuată semnificativ în raport cu valoarea reală sau de piață. Aceste observații ale inspectorilor de integritate vor sta la baza propunerilor de modificare a legislației în ceea ce privește modul de declarare a valorii bunurilor, așa încât să fie declarate cifre care corespund realității”, se menționa într-un comunicat al ANI.

Leave a Reply