Anticorupție și integritateUltimele stiri

Evoluţia infracţiunilor de corupţie în perioada 2010-2018. Ce pedepse au fost aplicate

By 25 martie 2019 No Comments

Evoluţia infracţiunilor de corupţie în perioada 2010-2018. Ce pedepse au fost aplicate

Cele mai frecvente cazuri soluţionate în instanţele de judecată în 2018 sunt infracţiunile de trafic de influenţă (46%). Cazurile de corupere activă au fost vizate în 19% din totalul celor soluţionate, pe cînd cele de corupere pasivă au constituit 23%. Datele se regăsesc în Studiul privind sentințele pe actele de corupție, publicat de Centrul Național Anticorupție (CNA).

Datele statistice denotă o mică creştere a denunţării actelor de corupţie de către funcţionarii publici. Astfel, timp de cinci ani, numărul actelor de corupție s-au majorat de aproape 2,5 ori, mai exact, de la 130 în anul 2013 la 321 în 2018.

Conform Studiului, tipul infracţiunilor de corupţie examinate în instanţele de judecată în 2018 au fost:
– traficul de influenţă 46%;
– corupere pasivă, luarea de mită, primirea remunerației ilicite 23%;
– corupere activă şi darea de mită 19%?;
– abuzul de serviciu 10%;
– delapidarea averii străine cu folosirea situației de serviciu 2%.

Pedepsele aplicate

De regulă, instanţele judecătoreşti aplică, în privinţa făptuitorilor actelor de corupţie, următoarele tipuri de pedepse:
– amenzi;
– pedepse privative de libertate;
– pedepse privative de drepturi.

Potrivit datelor, pe parcursul anului trecut, instanțele de fond au aplicat amenzi penale în 70% din cazurile de condamnare. Valoarea medie a amenzii penale a constituit 77.416 lei pe caz. Comparativ, în 2017, instanţele au pronunţat pedepse sub formă de amendă în 69% din cazuri în valoare medie de 55.813 lei. Datele denotă că valoarea media a amenzii a crescut simțitor, fapt generat de creşterea unității conventionale de amendă.

În același timp, Studiul a constatat o reducere considerabilă a aplicării pedepsei cu închisoare cu executare reală. Astfel, în anul 2018, instanțele de fond au aplicat închisoare cu executare reală în 9% din totalul cazurilor de condamnare. Termenul mediu de condamnare a constituit 3 ani şi 10 luni. Comparativ, în 2017, închisoarea cu executare reală a fost aplicată în 19 % din cazuri, iar termenul mediu a constituit 2 ani şi 8 luni.

Potrivit autorilor Studiului, au fost identificate mai multe omisiuni în cadrul întocmirii sentinţelor, care de fapt au fost depistate şi în cadrul studiilor precedente, după cum urmează:
– aplicarea neuniformă a prevederilor legislaţiei procesual penale la încadrarea juridică a acţiunilor inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade pe acelaşi tip de infracţiune;
– acordarea unei duble valenţe juridice unei circumstanţe atenuante, în deosebi la procedura simplificată de judecare;
– invocarea unor circumstanţe nerelevante pentru persoanele publice, drept circumstanţe ce atenuează răspunderea penală;
– neaplicarea pedeapsei privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, deşi infracţiunile sunt săvârșite în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activităţi de către inculpaţi.

Leave a Reply