Freedom HouseJustiție și dezvoltare economicăUltimele stiri

Cum Republica Moldova „luptă” cu fenomenul spălării banilor

By 14 ianuarie 2019 No Comments

Cum Republica Moldova „luptă” cu fenomenul spălării banilor

În Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Capitolelor II și V ale Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției (UNCAC) se menționează că legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor a fost revizuită substanțial la finele anului 2017, pentru a fi adusă în corespundere cu noua Directivă a Uniunii Europene 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Totodată, au fost promovate și adoptate câteva legi care contribuie la „amplificarea” fenomenului spălării banilor, cum ar fi programul cetățenie prin investiții, Legea declarării voluntare și stimulării fiscale, decriminalizarea unui șir de infracțiuni.

Potrivit experților, noua Lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fortificat sistemul preventiv în domeniu, reglementând de o manieră detaliată lanțul entităților raportoare, măsurile de precauție privind clienții și cele de identificare a beneficiarilor efectivi, așa cum cere art. 14 alin. (1) al UNCAC. Afară de Legea 308/2017, SPCSB a elaborat și aprobat un set de acte, care urmărește aceleași scopuri. La rândul său, BNM a elaborat mai multe regulamente, instrucțiuni și recomandări, dar care preponderent sunt emise cu referință la legea veche a spălării banilor. Trebuie remarcat faptul că și legislația anterioară conținea prevederi suficient de consistente privind prevenția spălării banilor, dar, în pofida acestor reglementări și a existenței unui lanț de instituții specializate cu funcții de control și supraveghere, în perioada 2010-2015 au avut loc mai multe evenimente nefaste din perspectiva prevenției și reacției adecvate la acțiunile de spălare a banilor: așa numitul „Laundromat” și fraudele de la Banca de Economii. Potrivit unei cercetări a Expert Group, „în perioada anilor 2010 – 2014, prin sectorul bancar autohton au fost tranzitate circa 20 miliarde de dolari, proveniți din Federația Rusă, fapt ce a transformat Republica Moldova într-un vehicul de spălare a banilor de proveniență ilicită și transferare ulterioară către state de destinație. […] Implicarea unor persoane expuse politic, corupție la nivel înalt, mijloace financiare obținute fraudulos sau utilizarea unor entități off-shor sunt doar cele mai importante elemente care au permis crearea și activarea unor mecanisme complexe de spălare a banilor utilizând sistemul bancar național”.

Se pare că noul cadrul normativ din 2017 urma să creeze și să amplifice sistemul de reacționare la asemenea evenimente. Însă, în paralel cu noua Lege a spălării banilor și ulterior adoptării acesteia, au fost promovate și adoptate câteva legi care, aparent, pot cataliza fenomenul spălării banilor. Este vorba despre legile cu privire la:

  • Programul cetățenie prin investiții, care oferă posibilitatea obținerii cetățeniei Republicii Moldova în schimbul unor investiții. Potrivit experților naționali, această lege reprezintă un pericol iminent și direct la adresa securității țării. Asemenea programe sunt caracteristice paradisurilor fiscale sau zonelor off-shore care, de cele mai multe ori, se abțin de la implementarea standardelor internaționale de transparență și dezvăluire a informațiilor, iar plasarea investițiilor în sectorul imobiliar reprezintă principalul mecanism de integrare a fondurilor rezultate din spălarea banilor la nivel mondial.
  • Legea declarării voluntare și stimulării fiscale, adoptată de Parlament în vara anului 2018, prevede că persoanele care dețin de facto bunuri, dar care anterior au înregistrat juridic dreptul de proprietate pe numele unei alte persoane (proprietarul nominal), își pot declara aceste bunuri, ca și pe cele declarate anterior la valori reduse, în schimbul achitării unei taxe la bugetul de stat în volum de 3%. Prevederea legii în ceea ce ține de interzicerea organelor fiscale de a efectua controlul corectitudinii calculării și achitării impozitelor și altor taxe pentru perioada supusă amnistiei fiscale creează posibilitatea legalizării unor sume ilicite de bani.
  • Decriminalizarea unui șir de infracțiuni, ai căror subiecți sunt agenții economici, care vor putea fi absolviți de pedeapsa penală în schimbul achitării unei sume duble a prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Recomandările experților:

  • definirea unor proceduri clare de identificare a riscurilor și coordonare pe intern – instituțiile financiare trebui să aloce resurse suficiente pentru promovarea unor programe anticorupție și de prevenire a spălării banilor;
  • aplicarea unor măsuri preventive adecvate de identificare a clienților, în mod special a beneficiarilor efectivi;
  • identificarea și gestionarea specială a relațiilor cu persoanele expuse politic – urmare a statutului și influenței politice pe care o comportă anumite persoane, riscul implicării acestora în spălare de bani este mult mai ridicat;
  • păstrarea și schimbul de informații cu instituțiile responsabile în domeniu – fiind entități raportoare, instituțiile financiare trebuie să se asigure de existența unor proceduri clare și rapide de diseminare a informațiilor susceptibile de spălare a banilor către instituțiile responsabile;
  • facilitarea cooperării transfrontaliere – la nivel internațional, statele trebuie să se asigure de existența unor acorduri privind schimbul rapid de informații privind relațiile dintre instituțiile financiare.

Raportul a fost realizat de Freedom House în Moldova, împreună cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și Centrul de analiză și prevenire a corupției.

Leave a Reply