Sistem judecătorescUltimele stiri

Cum politicul determină justiția selectivă? Raportul de monitorizare a selectivității justiției penale

By 6 noiembrie 2019 No Comments

Cum politicul determină justiția selectivă? Raportul de monitorizare a selectivității justiției penale

Politicul aflat la putere înțelege că urmăririle penale în privința opoziției sunt un impediment sigur pentru creșterea ratingului electoral al acesteia și, prin urmare, este o metodă bună de menținere la putere a partidului care guvernează. Aceasta este principala tentație ce determină Politicul să încerce să-și aservească funcționarea organelor de drept, ceea ce duce la justiția selectivă. Este una dintre concluziile Raportului de monitorizare a selectivității justiției, elaborat într-un proiect al Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul financiar al Freedom House.

Potrivit Anticoruptie.md, metodele la care recurge politicul pot fi diverse, dar toate se reduc la loializarea organelor de forță, procuraturii și justiției față de actorii politici decidenți. Interesele guvernării presupun rezonanță publică a păcatelor opoziției/concurenților politici, pe de o parte, și expunerea publică redusă a păcatelor guvernării în combinație cu indulgență procesuală, pe de altă parte. Astfel apare selectivitatea justiției. Aceasta are două manifestări principale: favorabilă și nefavorabilă subiecților cu afiliere politică. În primul caz:

– Subiectul are afiliere politică la partidele de la guvernare

– Subiectul își schimbă afilierea politică în favoarea partidelor de la guvernare

– Subiectul neafiliat devine membru al partidelor de la guvernare

În cel de-al doilea caz:

– Subiectul are afiliere politică a partidelor concurente celor de la guvernare

– Subiectul a părăsit rândurile partidului de la guvernare

– Subiectul a schimbat afilierea politică a guvernării în favoarea partidelor concurente.

În încercarea de a controla justiția în propriul interes, problema constantă a guvernării este că cea care corupe este puterea, iar cei care adună cele mai mari păcate nu sunt reprezentanții opoziției. Tocmai din acest considerent, publicul percepe critic indulgența justiției față de abuzurile guvernanților și tratează cu neîncredere expunerile mediatice ale abuzurilor opoziției, spun autorii raportului.

Aceștia au analizat mai multe cazuri, în 13 dintre care a fost constatată existența unui context politic și afilierea politică a bănuitului sau inculpatului. Dintre acestea, în 11 cazuri este vorba despre exponenți ai partidelor de opoziție. În nouă cazuri din 14, la momentul pornirii urmăririi penale, bănuiții erau membri de partid, iar în altele trei au devenit membri de partid pe parcursul instrumentării și examinării dosarului în instanță. În cele mai multe din cazurile monitorizate, monitorii au semnalat că scopul vehiculat în presă pentru pornirea dosarelor penale era răfuiala politică, încercarea de a determina bănuitul să renunțe la afilierea politică precedentă și să adere la Partidul Democrat sau să îl determine pe bănuit/învinuit să renunțe la funcția publică deținută (în cele mai multe cazuri, la mandatul de primar).

Într-un caz, inculpatul a renunțat la calitatea de membru al partidului din care făcea parte (Partidul Nostru) și a aderat la partidul de la guvernare (Partidul Democrat). Este vorba despre Serghei Pcela, șeful unei întreprinderi municipale din Bălți. În trei din cele 14 cazuri monitorizate, bănuiții/învinuiții au obținut afiliere politică după pornirea dosarelor penale. Este vorba despre Constantin Țuțu, care în perioada examinării dosarului său în instanță a devenit membru al Partidului Democrat, iar ulterior și deputat PDM, Ilan Șor, care în perioada instrumentării dosarului și examinării în instanță și-a creat partid, a câștigat alegerile pentru Primăria Orhei și a devenit deputat al Partidului Șor, formațiune care, potrivit presei independente, l-a favorizat pe fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și Domnica Manole, care a candidat la alegerile parlamentare din februarie 2019 din partea blocului ACUM, fără a fi membră de partid. Într-un caz, presa a semnalat influența politică a reprezentanților Partidului Socialiștilor la instrumentarea dosarului. Este vorba despre cazul primarului din Cimișlia, Gheorghe Răileanu.

În același timp, în două cazuri, cel al lui Dorin Chirtoacă și cel al lui Iurie Chirinciuc, presa independentă a scris, cu referire la învinuiți, că dosarele penale le-au fost instrumentate ca măsură de constrângere pentru a determina fracțiunea Partidului Liberal să voteze în Parlament trecerea la sistemul electoral mixt, promovat de Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, în 2017, se mai arată în studiu.

Leave a Reply