Juriștii pentru Drepturile OmuluiJustiție și dezvoltare economică

CtEDO: Moldova va achita despăgubiri de 167 de mii de euro unei femei lipsită de dreptul de proprietate asupra unei clădiri

By 5 august 2020 No Comments

CtEDO: Moldova va achita despăgubiri de 167 de mii de euro unei femei lipsită de dreptul de proprietate asupra unei clădiri

Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în cauza Arzamazova c. Moldovei. Astfel, statul trebuie să achite 167 mii de euro Elenei Arzamazova, care s-a plâns Curții că a fost privată în mod abuziv de o clădire pe care a cumpărat-o de la consiliul local din Pojareni, fără nici o compensaţie.

Potrivit Juriștilor pentru Drepturile Omului, reclamantul este Elena Arzamazova, de naționalitate australiană şi moldoveană, născută în 1960 şi care locuieşte în Queensland, Australia. Cauza vizează plângerea reclamantului privind privarea abuzivă de o clădire pe care a cumpărat-o de la consiliul local din Pojareni, fără nici o compensaţie.

În 2004, reclamantul a cumpărat o clădire, în trecut utilizată pentru festivităţi. Înstrăinarea a fost organizată de către consiliului local şi primărie, şi aprobată de consiliul local. Contractul a fost semnat în faţa notarului şi a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, în 2007, Procuratura s-a adresat cu acţiune de anulare a tranzacţiei pe motivul că preţul obţinut pentru clădire a fost prea mic şi că a fost înstrăinat fără licitaţie, contrar legislaţiei.

După ce prima instanţă a respins acţiunea, de 2 ori, pe motiv că a fost depusă în afara termenului, în 2013, Curtea de Apel a anulat contractul, constatând că autoritatea publică a comis o eroare când a înstrăinat clădirea şi a aprobat şi înregistrat tranzacţia deoarece aceasta era parte a domeniului public şi nu putea fi înstrăinată în nici un caz. Reclamantul a declarat recurs, care a fost respins de către Curtea Supremă în 2014. Solicitarea înaintată de către aceasta privind omisiunea Curţii de Apel de a dispune compensaţie pentru investiţia în renovarea clădirii a fost declarată inadmisibilă.

Ea a înaintat o acţiune civilă împotriva consiliului local şi procuraturii pentru a recupera banii investiţie în clădire, care a fost respinsă în 2019. După iniţierea acţiunii civile, a fost iniţiată o cauză penală, care ulterior a fost suspendată. Invocând Articolul 1 din Protocolul nr. 1, protecţia proprietăţii, reclamantul a susţinut că a fost privat de clădire şi teren pe motive neimputabile sie, fără vreo compensaţie.

Curtea a concluzionat că a avut loc violarea Articolului 1 din Protocolul nr. 1, reţinând că privarea reclamantului de clădire i-a impus o sarcină individuală şi excesivă şi că autorităţile au eşuat să asigure o balanţă echitabilă dintre cerinţele interesului public, de pe o parte, şi drepturile reclamantului la protecţia proprietăţii, de pe altă parte.

Curtea a acordat reclamantului suma de 160 de mii de euro cu titlu de prejudiciu material, 5 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2 mii de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Leave a Reply