Anticorupție și integritateFreedom HouseInițiative

Corupția nu poate fi prevenită doar având o legislație perfect adaptată la prevederile UNCAC. Ce spun autoritățile vizate?

By 2 ianuarie 2019 No Comments

Corupția nu poate fi prevenită doar având o legislație perfect adaptată la prevederile UNCAC. Ce spun autoritățile vizate?

Freedom House in Moldova, împreună cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și Centrul de analiză și prevenire a corupției, a publicat un nou Raport alternativ privind punerea în aplicare a Capitolelor II și V ale Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției (UNCAC). Raportul are în vizor cele 17 articole ale UNCAC integrate în capitolele II și V și care vizează măsurile de prevenire a corupției și de recuperare a activelor.

Evaluarea a demonstrat că majoritatea normelor UNCAC au fost preluate de Republica Moldova în legislația națională, cu mici excepții. Dar, aplicarea practică a acestora nu este nici pe departe satisfăcătoare, ceea ce este demonstrat prin studiile, cercetările, sondajele, studiile de caz și informațiile publice la acest capitol, sintetizate și redate în cadrul Raportului.

Politicile și practicile de prevenire a corupției (art. 5 și 6). Ambele articole sunt preluate și transpuse la nivel național: există politici, legi și instituții. Însă, instrumentarul și politicile anticorupție adoptate de Republica Moldova nu sunt aplicate de o manieră corespunzătoare, unele instrumente par să se dubleze sau chiar sunt în exces. Mai multe politici anticorupție (conflictul de interese, pantuflajul, avertizorii de integritate) nu sunt înțelese (și, respectiv, nu sunt aplicate) de către agenții publici; nu există un proces de evaluare sistemică și periodică a instrumentarului și practicilor adoptate, care să permită corectarea și ajustarea lor pentru a le conferi eficiență.

Măsurile de prevenire a corupției în sectorul public și codurile de conduită (art. 7 și 8). Ambele articole UNCAC sunt preluate în legislația națională: există coduri de conduită pentru agenții publici, sunt reglementate condițiile de accedere în bază de merit, profesionalism, sunt oferite programe de instruire continuă, au fost prevăzute reguli privind finanțarea partidelor politice etc. Totuși, analiza unor studii de caz, implicit a soluțiilor adoptate de către autorități demonstrează lipsa unei voințe ferme și unor acțiuni eficace pentru transpunerea lor în practică.

Achizițiile publice și gestiunea finanțelor publice (art. 9). Cadrul legal în domeniul achizițiilor publice din Republica Moldova a avansat semnificativ. Cu toate acestea, gestionarea adecvată a procesului achizițiilor publice și gestiunea finanțelor publice rămâne o provocare pentru autoritățile din Republica Moldova. Deși cadrul normativ a fost modernizat și raliat la cele mai bune standarde din domeniu, există încă unele carențe, dar și practici neuniforme și chiar abuzive în administrarea ambelor sectoare.

Transparența și informarea publicului, participarea societății (art. 10 și 13). Nu există deficiențe majore în partea ce ține de reglementare, cu unele excepții în partea ce ține de dedicația și responsabilitatea autorităților în asigurarea accesului și oferirea neîngrădită/completă a informațiilor de interes public. Proiecte de decizii importante, cu puternic impact asupra prevenției corupției și asupra societății în ansamblu au fost promovate cu neglijarea tuturor principiilor de transparență și de asigurare a accesului publicului la aceste informații. În unele cazuri, sub paravanul „protecției datelor cu caracter personal”, a fost atestată îngrădirea sistemică a accesului la informațiile de interes public (anonimizarea hotărârilor judecătorești).

Măsurile preventive privind judecători și serviciile de urmărire (art.11). Legislația națională conține un spectru variat de măsuri preventive menite să asigure integritatea în cadrul sistemului judecătoresc, precum și procuraturii. În pofida acestui fapt, sondajele și statisticele arată că integritatea în sistemul judecătoresc și procuratură nu este pe deplin asigurată. Implicarea judecătorilor în activități reprobabile, urmărirea penală a acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție și implicarea a unui număr impunător de judecători în „schemele de spălare a banilor” demonstrează că aplicarea instrumentarului preventiv nu și-a produs efectul. Mecanismele de reacționare la abaterile etice ale judecătorilor și procurorilor, dar și cunoașterea de către aceștia a normelor deontologice continuă a fi ignorate ori chiar nu sunt aplicate.

Recuperarea bunurilor (art. 51-58). Evoluții importante privind acest sector s-au produs în 2017, odată cu adoptarea Legii ARBI și Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Instituirea unor asemenea reglementări a fost dictată și de necesitatea creării unui mecanism de reacție și investigare ca urmare a evenimentelor nefaste din sectorul financiar-bancar al Republicii Moldova, precum și de nevoia de a crea o infrastructură instituțională care să asigure interacțiunea la nivel național, regional și internațional pentru recuperarea bunurilor. Însă și aceste bune intenții normative riscă să fie afectate de proiectele de legi adoptate de către Republica Moldova în 2018 și amintite mai sus. Totodată, nu există suficiente informații și date deschise care ar permite realizarea unei analize adecvate a acestui domeniu, inclusiv ținând cont de faptul că noile reglementări au început a fi aplicate abia de la începutul acestui an.

O concluzie importantă: legislația, chiar perfect pliată pe prevederile UNCAC și alte standarde internaționale relevante, nu poate fi garantul unei prevenții eficiente a corupției. Mult mai importante sunt implicațiile practice: dacă normele sunt cunoscute și aplicate eficient și cu diligență, dacă există voința autorităților de a descuraja comportamentele lipsite de integritate și dacă publicul larg are încredere și apelează la întreg instrumentarul anticorupție.

Alte analize și recomandări găsiți în Raportul alternativ privind punerea în aplicare a Capitolelor II și V ale Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției (versiunea engleză poate fi consultată aici).

Republica Moldova a ratificat UNCAC prin Legea nr.158 din 2007, reafirmându-și astfel aderența la principiile, valorile și normele internaționale de prevenire și combatere a corupției, precum și angajamentul său de transpunere a standardelor anticorupție universale în legislația și practicile juridice naționale.

Leave a Reply