Justiție și dezvoltare economicăUltimele stiri

Centrul de Politici și Reforme. Achizițiile publice pe timp de pandemie: cât de eficient instituțiile publice cheltuie banii cetățenilor

By 25 mai 2020 No Comments

Centrul de Politici și Reforme. Achizițiile publice pe timp de pandemie: cât de eficient instituțiile publice cheltuie banii cetățenilor

Pandemia COVID-19, pe lângă impactul social dezastruos la nivel global pe care îl are, este o provocare pentru economia națională şi instituțiile statului. În această perioadă, instituțiile publice trebuie să demonstreze eficiență maximă în utilizarea banului public şi acordarea serviciilor publice. Potrivit unei analize făcute de Centrul de Politici și Reforme, uitîndu-ne la ceea CE şi CUM  procură instituțiile publice în perioada de pandemie, se atestă pe alocuri un management defectuos al banului public şi riscuri legate de existența și realizarea unor interese în timp ce cu toții #stăm acasă.

Începând cu 17 martie 2020, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17.03.2020 a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel au fost sistate mai multe activități economice, cu unele excepții, ceea ce a rezultat în reducerea încasărilor din plata impozitelor şi taxelor directe, şi indirecte, din contul cărora sunt finanțate cheltuielile publice. Totodată, Guvernul şi-a propus măsuri de susținere a diferitor sectoare cu finanțarea acestora, în mare parte, din contul bugetului de stat, fapt care urma să majoreze semnificativ cheltuielile bugetare şi, respectiv, deficitul bugetului.

În acest context, proiectul de lege pentru modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2020,  înaintat de Guvern a fost aprobat de Parlament pe 23 aprilie 2020. Conform documentului, veniturile bugetului pentru anul 2020 s-au diminuat cu 6338,0 mil lei, iar cheltuielile au crescut cu cu 2221,9 mil.lei şi deficitul  bugetar s-a majorat cu 8559,9 mil.lei, atingând suma de 15975,2 mil lei. Deficitul bugetului public național în anul 2020 a fost estimat la 16207,2 mil lei.

Majorarea cheltuielilor neacoperite cu venituri fiscale a impus Guvernul să identifice surse de finanțare a activităților suplimentare şi acoperirea deficitului bugetar, angajând împrumuturi şi credite interne şi externe.

În această situație, este esențial ca instituțiile finanțate din bugetul public național să-şi revadă prioritățile şi să finanțeze activitățile strict necesare.

Astfel, ar fi fost important ca de la anunțarea stării de urgență toate achizițiile inițiate sau planificate anterior să fie revizuite şi, după caz, anulate cu realocarea fondurilor pentru contractele primordiale.

Potrivit datelor publice, în perioada 17 martie – 15 mai 2020, doar 3 proceduri de achiziții au fost anulate din cauza lipsei finanțării şi s-au semnat acorduri de micşorare a valorii la 33 contracte în sumă totală de 3.9 mil lei.

Însă, mai multe instituții publice au continuat achizițiile inițiate, iar unele au lansat achiziții de diferite bunuri şi lucrări „esențiale” pentru ele, care nu au legătură cu serviciile publice de primă necesitate şi ar fi fost rezonabile în condiția unui excedent bugetar care ar permite identificarea unor activități suplimentare. Totodată, s-au semnat 20 de acorduri adiționale de majorare a contractelor atribuite anterior în sumă totală de 8.1mil lei, din care 1.3 mil lei pentru medicamente şi restul 6.8 mil lei pentru lucrări de construcție/reparație.

Care sunt cei mai mari cumpărători din banii publici pe timp de pandemie

În perioada examinată, contractele de achiziții publice au fost semnate de 187 instituții. Totodată, marea majoritate a contractelor au revenit la 5% din aceste instituții. Astfel valoarea totală a contractelor semnate de 10 autorități constituie 459 mil lei sau circa 61% din suma totală a contractelor atribuite în perioada 17 martie – 15 mai 2020. În top 10 al instituțiilor care au efectuat achiziții în pandemie sunt 3 din domeniul ocrotirii sănătății, cărora le revine circa 24% din valoarea totală a achizițiilor efectuate şi 4 activează în domeniul reparatiei, construcției şi amenajării teritoriului. Acestora le revine peste 28% din valoare contractelor semnate.

Cum s-a achiziționat în perioada stării de urgență

Potrivit datelor publicate, în perioada examinată, 15% din valoarea totală a contractelor sau peste 112 mil lei au fost atribuite fără organizarea procedurilor competitive, prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare. Restul 641.2 mil. lei, sau circa 85% din valoarea totală, a fost contractată urmare aplicării procedurilor competitive.

Totodată, la proceduri „competitive” de atribuire a contractelor în valoare totală de 78.4 mil lei sau circa 27% din cele 641.2 mil lei, a participat cîte un ofertant. Astfel, în total, peste 25% din valoarea totală a contractelor sau circa 190.5 mil. lei, s-au semnat fără competiție.

Din  190.5 mil. lei, doar 82.2 mil. lei sau 43% din contractele necompetitive, au fost atribuite pentru prevenirea şi combaterea infecției COVID-19.

Ce s-a achiziționat din banii publici în perioada stării de urgență

Potrivit datelor publicate de AAP şi CAPCS, în perioada 17 martie-15 mai 2020 [Datele publicate de AAP şi CAPCS pînă 17 mai 2020 inclusiv], doar în baza organizării procedurilor de achiziții publice, s-au semnat contracte în sumă de peste 753.3 mil lei. Totodată, au fost semnate şi alte contracte de achiziții din banii publici pentru care nu s-au aplicat procedurile de achiziții. Datele complete privind aceste contracte nu sunt publice.

Astfel, potrivit datelor publice cea mai mare parte revine contractelor de lucrări de construcții, reparații, inclusiv reparația şi întreținerea drumurilor, achiziții de materiale de construcții şi amenajarea teritoriului, inclusiv a parcurilor (!). Valoarea totală a acestor contracte de achiziții a constituit circa 370 mil lei sau 49% din totalul contractelor semnate. O cotă semnificativă de 29% sau peste 214 mil lei (!) revine lucrărilor de reparație şi întreținere a drumurilor. Peste 130 mil. lei au fost alocate pentru achiziții de materiale de construcții şi diferite lucrări de reparații, inclusiv reparația birourilor şi construcția/reparația blocurilor sanitare (!) ale unor instituții din administrația publică centrală. Doar pentru ultimele contracte s-au alocat circa 5 mil lei.
Cu peste 23 mil. lei au fost contractate lucrări de amenajare a teritoriului, inclusiv parcurilor şi zonelor de agrement (!). Doar Direcția Locativ-Comunală şi Amenajare a Primăriei mun. Chişinău, în această perioadă, a semnat contractele în valoare totală de 11.1 mil lei (!) pentru „reconstrucția havuzului din scuarul Miron Costin”, „construcția havuzului pietonal din parcul La Izvor” şi „amenajarea cu pavaj a aleilor din scuarul Miron Costin”. Cel mai mic din cele 3 contracte constituie 1.4 mil lei, iar cel mai scump depăşeşte 5 mil. lei.(!)

Conform dispoziției nr.2 din 20 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, instituțiile medico-sanitare publice (IMSP) trebuiau să  suspende efectuarea reparațiilor capitale şi curente, și a altor cheltuieli, precum şi achiziția de mijloace fixe, cu excepția celor de necesitate vitală întru acordarea asistenței medicale. Însă unele IMSP, în perioada 21 martie-15 mai 2020, au semnat contracte de achiziții de  lucrări de proiectare şi reparații în valoare de circa 2.1 mil lei. Totodată alte instituții publice nu au avut o astfel de interdicție şi au reuşit să atribuie contracte interzise IMSP în sume de zeci de milioane de lei (!).

Valoarea totală a contractelor pentru internet şi servicii IT este de peste 45 mil. lei. Dar de menționat că majoritatea din aceste contracte au fost atribuite prin contractare directă sau urmare a concursului „competitiv” cu un singur ofertant (!).

Valoarea contractelor de achiziții a mijloacelor de transport, a serviciilor de întreținere a acestora şi a pieselor de schimb a constituit circa 26 mil lei sau peste 4% din valoarea totală a contractelor semnate. Din această sumă, 4.1 mil lei au fost utilizați pentru achiziționarea mijloacelor de transport. Din ele fac parte 8 contracte de achiziții a automobilelor de serviciu în sumă totală de 3.2 mil lei, prețul unul autoturism variind între 244 mii lei şi 592 mii lei (!). 6 din acele 8 contracte au fost semnate de primării din sate şi un consiliu raional.

Numai pentru achiziții de uniformă Inspectoratul general al Poliției al MAI, Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării şi Serviciul Vamal au semnat contracte în valoare totală de 14.6 mil lei.

Pentru servicii veterinare, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a semnat peste 180 de contracte cu persoane fizice şi întreprinzători individuali, în valoare totală de circa 12 mil lei.
Valoarea totală a contractelor de achiziții a mobilierului, aparatelor de uz casnic, tehnicii de calcul şi rechizitelor de birou în această perioadă a depăşit 10 mil lei. (!).

Valoarea totală a contractelor de achiziții publice semnate în perioada 17 martie – 15 mai 2020 pentru livrare de medicamente şi dispozitive medicale a constituit 166.8 mil lei sau circa 22% din valoarea totală a contractelor atribuite în această perioadă.

Analiza integrală poate fi văzută aici.

Leave a Reply