Anticorupție și integritateAnticoruptie.mdProcuratură și poliție

Cariera, averea și „păcatele” candidaților la funcția de Procuror General

By 12 septembrie 2019 No Comments

Cariera, averea și „păcatele” candidaților la funcția de Procuror General

Procuratura Generală a anunțat, miercuri, că la concursul pentru funcția de Procuror General, încheiat marți, și-au prezentat cererile de participare șapte candidați. Între aceștia, șase procurori și un avocat. Portalul Anticoruptie.md a radiografiat CV-urile și trecutul lor și vă prezintă cine sunt aceștia.

Igor Popa a fost până vara trecută procuror general-adjunct, iar puțin timp, după demisia lui Eduard Harunjen, a deținut interimatul funcției de procuror general. Procurorul Popa a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice, fiind acuzat de fabricarea mai multor dosare penale în perioada guvernării comuniste, dar și de mușamalizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

În perioada comunistă, fiind șef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, a gestionat mai multe dosare penale deschise împotriva persoanelor care criticau guvernarea lui Voronin, cum ar fi Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev. Popa este şi procurorul care a semnat demersurile privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. În martie 2010, la scurt timp după ce guvernarea comunistă pleacă, Igor Popa depune cerere de demisie din funcţia de şef al Secţiei exerci­tare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG şi solicită să activeze acolo în calitate de procuror de rând. La scurt timp însă, se alege cu o nouă funcţie, cea de procuror pen­tru misiuni speciale şi cu un birou în sediul PG, lângă cel al procurorului general. De atunci, cariera sa a tot avansat. În 2012 a câştigat concursul pentru şefia Procuraturii sectorului Râşcani din Chişinău, iar în decembrie 2015, Popa este numit şef interimar al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru ca ulterior, în luna martie 2016, să câştige concursul pentru numirea în această funcţie. În timp cât s-a aflat la șefia Procuraturii Râșcani și cea a Capitalei, Igor Popa s-a remarcat prin intentarea dosarelor penale activiștilor incomozi și liderilor politici din opoziție.

La începutul lunii trecute, ministrul de Interne, Andrei Năstase, l-a acuzat pe fostul procuror general interimar, Igor Popa, că ar fi luat mită de cel puțin jumătate de milion de euro ca să blocheze dosarul privind uzurparea puterii în stat. Popa a respins acuzația, numind-o „complet nefondată”.

anchetă recentă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că, în 2005, când deținea funcția de șef-adjunct al secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, Igor Popa a primit locuință de serviciu, cu suprafața de 42 de metri pătrați, chiar în ograda Primăriei municipiului Chișinău, pe strada Vlaicu Pârcălab nr.57. Imobilul care a aparținut avocatului Titus Stoica, cel care l-a apărat pe mareșalul Antonescu, a fost repartizat omului legii la puțin timp după ce văduva apărătorului, Maria Stoica, a revendicat în instanță dreptul asupra imobilului. Igor Popa și-a privatizat apartamentul de serviciu cu 336 de lei și l-a înstrăinat.

Precizăm că apartamentul de pe strada Vlaicu Pârcălab a fost schimbat cu un apartament de pe bd. Dacia din Chișinău, în martie 2006. Ulterior, procurorul vinde imobilul și procură în 2013 un apartament de 129 metri pătrați pe strada Onisifor Ghibu. În octombrie 2016, cuplul Igor și Ala Popa divorțează, iar în martie 2018 fostul cuplu Popa vinde apartamentul de pe strada Onisifor Ghibu.

Potrivit declarației de avere, semnate de procurorul Igor Popa, la 29 martie 2019, acesta locuiește într-un apartament cu suprafața de 60,5 metri pătrați, care nu-i aparține, dar i-a fost transmis pentru a se folosi gratuit de el.

Fin de cununie al lui Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale, Igor Popa este membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și președinte al Colegiului pentru Selecția și Cariera Procurorilor de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012 cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei.

Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mi de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produl în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

Roman Eremciuc deține funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Centru. Din 2012 până în 2017, a fost șef-adjunct al Procuraturii sectorului Botanica din Chișinău.

Ziarul de Gardă scria că în declaraţia sa de venituri, pentru anul 2013, omul legii a indicat că familia sa a primit o donaţie de 300 de mii de lei, bani oferiţi copiilor, şi un cadou, de două mii de euro, tot pentru copii.

În 2013, Eremciuc a fost găsit vinovat de Colegiul Disciplinar că a pornit o urmărire penală împotriva proprietarilor unui cazinou pentru comercializarea drogurilor printre clienți. Omul legii a solicitat și mandat de interceptare a convorbirilor telefonice, deși cazinoul era închis de mai mult timp.

Potrivit declarației de avere pentru anul trecut, în 2018, Roman Eremciuc a primit donații de la părinți și socri în sumă de 126,5 mii de lei. În 2011, Roman Eremciuc a primit de la Primăria Chișinău un teren pentru construcții cu suprafața de șase ari, iar în 2018 i-a fost eliberată autorizație de construire. Eremciuc mai raportează o cotă parte de 25 la sută dintr-un apartament de 67,8 metri pătrați procurat, în 1998, cu 374,8 mii de lei și un apartament de 67,1 metri pătrați. Procurarea ultimului imobil, în 2010, nu ar fi costat familia procurorului niciun leu. În 2015, omul legii și-a procurat un automobil de model Toyota Avensis, fabricat în 2014, cu 20 de mii de lei. Pe piața auto moldovenească un astfel de automobil, produs în 2010, se vinde cu circa nouă mii de euro.

Eduard Bulat este adjunctul Procurorului General. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procuroriBulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar. Ședința CSP la care urma să fie desemnat însă nu a avut loc, din lipsă de cvorum.

Leave a Reply