Procuratură și polițieZiarul de Gardă

Candidații la funcția de procuror general: Avere și controverse

By 28 noiembrie 2019 No Comments

Candidații la funcția de procuror general: Avere și controverse

Alexandr Stoianoglo, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Oleg Crâșmaru sunt cei patru candidați rămași în cursa pentru funcția de procuror general. ZdG a prezentat detalii despre cei patru pretendenți, după ce a analizat trecutul, relațiile și averea acestora.

Activitatea politică din PDM

Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.

La parlamentarele ordinare din noiembrie 2014, Alexandr Stoianoglo nu a mai candidat, iar câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, a anunțat că părăsește PDM, și că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. „Viziunile mele nu coincid cu cele ale PDM pe care acesta le-a promovat faţă de Găgăuzia în ultimul an. Această politică a dus la scindarea societăţii găgăuze, a intensificat confruntarea Chişinău-Tiraspol”, declara Stoianoglo. La alegerile din Găgăuzia a obținut doar 4,98% din voturi într-o competiție câștigată din primul tur de actualul bașcan, Irina Vlah.

A pledat pentru „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă” și nu a votat pentru condamnarea comunismului

Pe când era în Parlament, Alexandr Stoianoglo a fost unul dintre semnatarii proiectului de lege privind aprobarea Concepției de reformare a Procuraturii. În 2014, unul dintre ultimele proiecte de lege semnat de Stoianoglo a fost cel privind „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă”. Documentul a fost semnat și de alți doi democrați, Sergiu Sârbu și Stella Jantuan. Deși s-a aflat în examinare mai bine de un an, în mai 2015, a fost retras. Ideea sărbătorii promovate în 2014 de cei 3 deputați democrați a fost preluată ulterior de Partidul Socialiștilor, care a și sărbătorit, în 2019, „eliberarea Moldovei de fascism” inclusiv printr-un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană care nu a votat pentru condamnarea comunismului. „Da, eu am fost la şedinţă, dar am ieşit când s-a votat asta. Nu am fost de acord cu condamnarea comunismului. Nu înţeleg de ce era nevoie de asta. Acolo unde eu locuiesc (în Găgăuzia – n.r.), oamenii nu susţin asta”, ne-a spus atunci Stoianoglo.

Laudele în adresa lui Marian Lupu și una dintre propunerile lui Diacov pentru șefia PDM-ului post Plahotniuc

În același an, într-un interviu pentru tribuna.md, Stoianoglo vorbea laudativ despre președintele de atunci al democraților, Marian Lupu, spunând că acesta „a avut un rol decisiv în cariera mea politică. Orice politician începător, exact cum eram eu acum trei ani, îşi face legături cu oameni experimentaţi. Marian Lupu era deja un politician experimentat şi nu era doar preşedinte al Parlamentului – el a jucat un rol important în schimbarea puterii în ţară. Iată de ce am acceptat invitaţia dlui de a veni în această echipă şi, aşa cum e normal pentru o echipă, voi urma cursul pe care îl va urma liderul nostru”.

În iulie 2019, după demisia lui Vladimir Plahotniuc de la șefia PDM, Dumitru Diacov, președintele de onoare al formațiunii, în cadrul unei emisiuni de la TV8, rostea numele lui Stoianoglo printre potențialii viitori lideri ai PDM. „Stoianoglo e foarte liniștit, școlit. I-am propus locul cinci în listă încă în 2005, când era procuror al Găgăuziei. Nu am vorbit concret cu el, dar poate să considere asta o invitație”, zicea Diacov.

Două apartamente de aproape 300 m.p. în capitală și salon de frumusețe deschis recent

Ultima declarație de avere disponibilă pe numele lui Alexandr Stoianoglo a fost depusă în 2015, când a candidat la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Atunci, acesta declara un apartament de 91 m.p. în Chișinău și două automobile, Mitsubishi Outlander și Hyundai Tucson, ambele înregistrate în Chișinău. Stoianoglo nu făcea referire în declarație la Întreprinderea Individuală „Curdova Țvetana”, înregistrată de soția sa, cu același nume. Firma era fondată în 2008, având sediul în locuința familiei Stoianoglo din Chișinău. Compania a fost indicată în declarațiile depuse de Stoianoglo pe când activa în Parlament.

Datele cadastrale arată că locuința familiei Stoianoglo are 160 m.p. și nu 90, așa cum acesta a indicat în declarațiile de avere depuse în perioada când deținea sau candida pentru o funcție publică. Apartamentul este înregistrat pe numele tuturor membrilor familiei Stoianoglo: soții Alexandr Stoianoglo și Țvetana Curdova și cele două fiice, Cristina și Corina Stoianoglo.

În 2015, Cristina Stoianoglo, fiica mai mare a familiei Stoianoglo, de 19 ani atunci, a cumpărat un apartament de 134,9 m.p. în același blocvecin cu celălalt bun imobil al familiei candidatului la funcția de procuror general. Locuința a fost achiziționată la câteva luni după plecarea lui Stoianoglo din PDM, respectiv, din Parlament. Conform declarației de avere și interese depusă pentru anii 2013-2014, Alexandr Stoianoglo și soția sa au avut venituri oficiale de aproximativ 500 de mii de lei, în timp ce un apartament de 134,9 m.p. costa de câteva ori mai mult la prețul său de piață.

Din 2013,familia Stoianoglo a investit și într-o încăpere nelocativă de 60 m.p., amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia familiei Stoianoglo în aprilie 2016, iar la scurt timp, la acea adresă a fost deschis, cu mare fast, un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo, Opium Beauty Salon. În 2018, după ce ÎI „Curdova Țvetana” a fost închisă, la această adresă a fost înregistrat un SRL cu același nume, fondat și administrat de soția candidatului la funcția de procuror general.

Alexandr Stoianoglo, despre relația cu PDM

„Am devenit membru al PDM, când am devenit deputat. După ce am încheiat mandatul, am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu. Uneori, am vorbit cu dna Bacalu (deputată PDM, n.r.), că sunt expert într-un proiect de bună funcționare a autonomiei găgăuze, iar ea era delegată din partea PDM. Uneori, cu dna Monica Babuc mai comunicam, că direcțiile de activitate în acel proiect erau cultura și știința. Am văzut că Diacov a făcut acea declarație, dar i-am transmis să nu mă deranjeze cu așa probleme. A fost doar o declarație”.

Despre avere: „Eu am inclus în declarație suprafața apartamentului conform bonului de repartizare. Cred că în bun era scrisă suprafața de 90 m.p., de asta și am indicat asta. E același apartament primit de la stat în 2001. Poate e vorba de metri locativi. Apartamentul cumpărat de fiică a fost pe banii întregii familii, și a buneilor. Așa s-a întâmplat că vecinii vindeau, noi i-am rugat să aștepte și, peste jumătate de an, am cumpărat. Și acum avem datorii între membrii familiei. Salonul de frumusețe e gestionat de soție. Au fost banii familiei investiți. Nu am avut afaceri când eram în politică. De patru ani, lucrez în sectorul societății civile”.

Tangențele cu politicul

Vladislav Gribincea este, din 2010, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) – ONG ce activează în domeniul justiției și drepturilor omului. Gribincea nu a deținut funcții publice până acum, dar a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei R. Moldova privind organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus și grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii, fiind implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental. În august, curent, Gribincea a fost unul dintre membrii Comisiei de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului R. Moldova.

Actualul pretendent la funcția de procuror general, Vladislav Gribincea, este unul dintre donatorii fideli ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în ultimii trei ani. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la CEC, în 2016, Gribincea a donat partidului condus de Maia Sandu 8 500 de lei, iar în 2017 și 2018 a donat o mie și, respectiv, 500 de lei.

În același timp, Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS” Sergiu Litvinenco, soțiile celor doi fiind surori. Soacra lui Vladislav Gribincea, Maria Iovu, este, de mai mulți ani, contabilă-șefă la Victoriabank – una dintre cele mai importante instituții bancare din R. Moldova.

„Când ne-am căsătorit și eu eram nimeni, și el era nimeni. Eu am suficientă discreție să nu intru în conflicte de interese. Eu cu dl Litvinenco nu am vorbit despre participarea mea la concurs”, a precizat Gribincea, la solicitarea ZdG.

Despre reforma justiției și donațiile către PAS

Vladislav Gribincea:„E ușor să spui că o lege este proastă, atunci când nu o respecți sau nu o execuți. Eu nu am auzit niciun expert străin care să spună că inițiativele pe care le-am promovat noi nu au fost bune. Implementarea lor nu este responsabilitatea noastră.

Cât despre susținerea partidelor, noi toți avem preferințe politice și, atunci când ai anumite preferințe, trebuie să ai curajul să spui ceea ce crezi și s-o faci conform legii. Una e să ai preferințe politice și alta e să respecți legea. Nu cred că un om onest ar putea pune preferințele sale personale deasupra legii. Întotdeauna am fost corect și transparent în tot ce fac. Atunci când un partid emergent solicita asistență și, la prima vedere, nu era susținut din surse obscure și nu dorea să fie finanțat din surse obscure, am considerat că e corect ca oricine să susțină. Am făcut asta transparent și onest. Suma pe care am vărsat-o la PAS a fost una modică, nu a fost mare”.

Despre posibile avantaje dat fiind faptul că e donator PAS: „Reprezentanți PAS în acea comisie nu erau. Da, era ministra Justiției, care nu știu dacă e numită de partid. Oricum, ea era în minoritate, votul ei nu era suficient pentru ca eu să trec preselecția”.

Averea candidatului Gribincea: „Anul trecut am avut venituri de peste un milion și jumătate de lei împreună cu soția”

Deoarece nu a deținut funcții în stat, Gribincea nu a avut, până acum, obligația de a depune declarații de avere și interese personale. Potrivit datelor din Registrul Bunurilor Imobile, Vladislav Gribincea deține, împreună cu soția, un apartament de 109 m.p. la Botanica, mun. Chișinău. Soții Gribincea au intrat în posesia apartamentului în 2017, în urma unui contract de investiție.

Un alt imobil deținut de familia lui Vladislav Gribincea este amplasat pe str. Sciusev, în centrul capitalei, acolo unde-și are sediul organizația pe care o conduce – CRJM. Încăperea nelocativă, cu suprafața de 122 m.p., a fost cumpărată în 2012 și are o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.

„Soția mea mai are o casă în afara Chișinăului, primită moștenire, și mai am câteva loturi de teren la periferiile Chișinăului cumpărate cu 10-15 ani în urmă. Am o Toyota Prius din 2011, cumpărată în anul 2017, cu 10 200 de euro, și un Lexus produs în 2005 care e înregistrat pe cabinetul avocatului, cumpărat în 2009 și pe care-l conduc până în prezent. Atunci a costat 30 de mii de euro. Anul trecut am avut venituri de peste un milion și jumătate de lei împreună cu soția. Grosul lor a venit din avocatură, o mică parte de la CRJM și veniturile soției care este jurist și lucrează pentru o companie americană”, ne-a spus Gribincea despre veniturile și averea familiei sale.

Averea candidatului Soltan: Un apartament și mașini vândute și cumpărate sub prețul de piață

Veaceslav Soltan vine în Procuratură în 2005, la un an după ce a absolvit Facultatea de Drept. Până a fi procuror, a exercitat funcția de specialist pe mijloacele electronice de calcul în cadrul instituției. În ultimii ani, a deținut funcția de șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Procuraturii Generale.

În declarația de avere pentru 2012, Veaceslav Soltan indica faptul că deține, împreună cu soția sa, Natalia Soltan, angajată la ÎS „Centrul de Telecomunicații Speciale”, un automobil Kia Magentis, un teren și două apartamente, la unul dintre care avea doar o cotă parte, fiind privatizat de familia sa încă în anii 90. Celălalt apartament, de 70 m.p., procurat în 2012, a fost pus în gaj în același an, pentru suma de 200 de mii de lei, iar în 2018, pentru suma de 400 de mii de lei, familia Soltan contractând credite de la Moldova-Agroindbank.

Soltan: „Am luat mașina la mâna a doua. Era deteriorată”

Declarația de avere și interese pentru 2018, depusă de Veaceslav Soltan, nu arată foarte diferit de cea din 2012. Familia a vândut anul trecut automobil Kia Magentis, îndicând însă un venit de doar 10 mii de lei de pe urma tranzacției. Anul trecut, soții Soltan au achiziționat un alt automobil, Toyota Avalon. Mașina a fost fabricată în 2013 și a costat, conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă de candidatul la funcția de procuror general, doar 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață e de câteva ori mai mare.

O asemenea mașină se vinde astăzi pe site-urile de specialitate cu peste 15 mii de euro, echivalentul a 300 de mii de lei. În anul în care a fost achiziționată mașina, familia Soltan a contractat creditul de 400 de mii de lei de la MAIB, pentru care a fost pus în gaj apartamentul.

Veaceslav Soltan: „Mașina (Toyota Avalon, n.r.) e 100 de mii, după contract. Eu am plătit după contract, după ce este înregistrat. Ceea ce-i indicat în contract, asta este. Da, și mașina Kia Magnetis am vândut-o cu 10 mii de lei, așa cum e în contract. Mașina a rămas în familie, la fiul meu mai mare, care e matur”.

Ulterior, Veaceslav Soltan a revenit cu un apel și a menționat că Toyota Avalon, pentru care susține că a plătit 100 de mii de lei, a fost procurată fiind avariată: „Am luat mașina la mâna a doua. Era deteriorată. Am reparat-o. Sunt și imagini, dacă trebuie. Era foarte avariată”.

Candidatul Crâșmaru: „Chiar pot să vă invit să vă arăt condițiile de trai”

Din 2017, Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, în 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca. Anterior, Crâșmaru a candidat și la funcția de director al CNA, dar s-a retras din concurs, nemulțumit că autoritățile au prelungit termenul de depunere a dosarelor, precum și de „expunerea anticipată, publică, de către unii decidenți politici a opiniilor asupra dosarelor depuse in termenul inițial anunțat”.

În 2012, în prima declarație de avere publică, Crâșmaru indica faptul că deține un apartament de 54 m.p., dobândit în 2005, o casă și un teren de 1,5 ha, primite drept moștenire în 2011, un lot pomicol, procurat în 2010 cu 330 mii de lei. El mai declara un Opel, fabricat în 1993 și o remorcă din 2008, ambele moștenite în 2011.

În declarația de avere și interese pentru 2018, Crâșmaru a indicat că, în 2011 a moștenit, mai multe terenuri agricole, dar că, între timp, a inițiat construcția unei case de locuit „investiție familială”, pe lotul pomicol cumpărat în 2010. El a mai indicat același apartament de 54 m.p. și casa primită drept moștenire în localitatea sa de baștină. În 2017, familia Crâșmaru a procurat un automobil, Kia CEED, fabricat în 2013, achitând 140 mii de lei. Oamenii din localitatea Zâmbreni, Ialoveni, ne-au anunțat că mama și sora lui Crâșmaru sunt plecate de mai mulți ani peste hotare.

Oleg Crâșmaru:„Dacă doriți, chiar pot să vă invit să vă arăt condițiile de trai. Pot să vă arăt absolut tot ce am declarat. Da, construim o casă. Din 2011. Terenul a fost procurat de soția mea până la căsătorie. Ea a lucrat mulți ani în sectorul privat. Și deja din economii, din 2014, încet-încet… La moment, casa e ridicată. Sunt puse ferestrele, dar e nefinisată. Se află în Întovărășirea Pomicolă Dumbrava. Mama mi-a cumpărat apartamentul pe care-l am din 2005, pe când eram student. Sunt absolut deschis și transparent. Chiar vă invit să vedeți tot ce am”.

Leave a Reply