Anticorupție și integritateInițiative

ANI a venit cu mai multe propuneri la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Ce modificări se propun

By 9 august 2019 No Comments

ANI a venit cu mai multe propuneri la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Ce modificări se propun

Autoritatea Națională de Integritate a dat curs invitației Justice Moldova de a veni cu propuneri și comentarii la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, în mod special la domeniile Justiție și Combaterea corupției.

Astfel, ANI a venit cu mai multe propuneri la acțiunile planificate de către Guvern.

„La acțiunea nr. 1 – subacțiunea perfecționarea mecanismului de control al averii și intereselor personale, prin excluderea practicilor de dobândire a bunurilor la prețuri derizorii sau de la persoane care nu pot justifica proveniența.

Controlul averii și al intereselor personale, procedural, are loc în corespundere cu normele conținute în Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate și în ordinea prevăzută de Metodologia de efectuare a controlului averii și a intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, aprobată prin ordinul ANI nr. 4 din 22 ianuarie 2018 (act normativ de uz intern, elaborat în corespundere cu Legea nr. 132/2016).

A-priori, mecanismul de control al averii și intereselor personale, în sensul excluderii practicilor de dobândire a bunurilor la prețuri derizorii sau de la persoane care nu pot justifica proveniența, nu poate fi asigurat prin intervenția doar în textul Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate și în Metodologia de efectuare a controlului averii și a intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, fiind necesară o abordare mai de avengură.

În sensul dat, sunt de reiterat atribuțiile inspectorilor de integritate în cadrul unei proceduri de control a averii, care, legal și funcțional, nu pot fi extinse arbitrar asupra situației altor persoane decît subiectul controlului, membrii familiei și concubinii acestuia.

În ordine generală, inspectorul de integritate, în cadrul unei procedurii de control, în cazul în care constată existenţa unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea unei infracţiuni sau încălcarea legislației fiscale, poate sesiza organele de urmărire penală sau, după caz, Serviciile Fiscale de Stat în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale potrivit legii, inclusiv în privința terților (persoane care nu sunt membri ai familiei și concubinii subiectului controlului).

Subsecvent, în baza legii, inspectorul de integritate poate solicita informații de la persoanele terțe care au înstrăinat bunuri la prețuri derizorii subiectului controlului sau poate dispune efectuarea unei expertize, pentru clarificarea tuturor neconcordanțelor dintre valoarea declarată și valoarea reală a bunurilor menționate în declarație.

Suplimentar, în identificarea soluțiilor pentru eradicarea fenomenului semnalizat, nu pot fi desconsiderate prevederile Codului civil al Republicii Moldova, reieșind din care contractele sunt consensuale iar libertatea acestora este asigurată.

În speță, la înțelegerea părților, suma contractului poate fi diminuată semnificativ, în cazul unui contract de vînzare – cumpărare, sau, o operațiune de vînzare – cumpărare poate fi camuflată și oficializată printr-un contract de donație, ceea ce, la fel, se încadrează în limitele legale.

Concluzionând, considerăm necesar:
– de a institui legal, obligativitatea legalizării notariale a tranzacțiilor de înstrăinare bunurilor mobile supuse înregistrării de stat, cu stabilirea unui prag valoric de referință (autoturisme etc.);
– de a considera competența actuală a inspectorului de integritate de caz, de a da apreciere și a decide asupra informațiilor și probelor oferite de către subiectul controlului pentru justificarea bunurilor eventual catalogate ca fiind nejustificate.

La acțiunea nr. 1 – subacțiunea perfecționarea mecanismului de control al averii și intereselor personale, prin verificarea prioritară a declarațiilor cu risc sporit, prin introducerea unui registru automatizat de identificare a riscurilor.

Potrivit Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „e-Integritate” (SIA „e-Integritate”), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 183 din 15.03.2019, una din funcționalitățile SIA „e-Integritate” constituie verificarea automatizată a declarațiilor de avere și interese personale (DAIP) depuse în formă electronică.

Pentru funcționalitatea de verificare automatizată, SIA „e-Integritate” conține o listă de filtre care sînt aplicate la contrapunerea de date cu registrele de stat și confruntate cu datele din DAIP, astfel identificând declarațiile cu grad de risc.

Lista filtrelor de verificare sunt:                                                                                                          

Nr. crt.

Filtre de control

Explicație

1.

Diferența substanțială Diferența ce depășește 20 de salarii medii lunare pe economie dintre averea dobândită și veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică în aceeași perioadă

2.

Incompatibilități Deținerea mai multor funcții și/sau a calității de fondator, director și/sau acționar

3.

Nedepunerea declarațiilor/depunerea tardivă Subiectul declarării nu a depus declarațiile conform termenului stabilit de legislație

Declarațiile electronice care nu trec filtrele de verificare sînt adăugate de sistem în lista declarațiilor cu grad de risc. Funcționalitatea de verificare automatizată generează o listă consolidată de declarații pentru anul predefinit în setările SIA „e-Integritate”.

Aceleași funcționalități sunt reglementate și în Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea sistemului informațional ”E-Integritate”, aprobat prin ordinul ANI nr. 16 din 03.03.2018.

Prin prisma prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) și art. 19 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, în domeniul controlului averii şi al intereselor personale, Autoritatea (inspectorul de integritate) efectuează controlul privind depunerea în termen a DAIP.

Metodologia de efectuare a controlului averii și a intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, aprobată prin ordinul ANI nr. 4 din 22 ianuarie 2018, în capitolul VI procedura I, reglementează mecanismul de control al DAIP.

Din actul normativ citat, obiect al controlului DAIP constituie: respectarea termenelor de depunere a declarației; respectarea cerințelor de formă și de conținut a declarației; depistarea eventualelor diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile obținute, depistarea eventualelor încălcări a regimurilor juridice a conflictelor de interese și incompatibilităților.

Inspectorul de integritate se poate sesiza din oficiu în urma verificării planificate a DAIP, potrivit zonelor de risc, dacă se constată lipsa unor date din DAIP, eventuale diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile obținute, existența eventualelor încălcări a regimurilor juridice a conflictelor de interese și incompatibilităților, precum și în cazul nedepunerii sau al depunerii tardive a declarației.

Corespunzător dispoziției ANI nr. 6 din 21.05.2019, inspectorii de integritate efectuează, din oficiu, controlul DAIP, depuse pentru anul 2018, de unele categorii de subiecți ai declarării averii și intereselor personale, selectate de către Inspectoratul de integritate, în baza zonelor de risc identificate.

Controlul DAIP manual se realizează prin prisma prevederilor art. 27 și art. 28 alin. (3) din Legea nr. 132/2016, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 133/2016, art. 330Cod Contravențional, art. 3521 alin. (2) Cod penal, cu aprecierea existenței eventualelor diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile obținute, existenței eventualelor încălcări a regimurilor juridice a conflictelor de interese și incompatibilităților.

La acțiunea nr. 1 – subacțiunea eliminarea obligativității emiterii certificatelor de integritate pentru candidații electorali.

Proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul electoral – art. 1, 4, 8 ș.a.; Legea despre statutul deputatului în Parlament – art. 2; Legea privind partidele politice – art. 26; Codul contravențional – art. 52), înregistrat cu numărul 36 din 29.03.2019, prin care se propune eliminarea certificatelor de integritate pentru candidații electorali, a fost votat în 2 lecturi, urmând a fi votat în lectură finală.

La acțiunea nr. 4 – perfecționarea cadrului legislativ ce reglementează regimurile măsurilor asiguratorii, confiscării speciale și confiscării extinse.

Adițional acțiunii, menționăm că prin prisma Legii nr. 132/2016, Autoritatea adresează instanței de judecată cereri în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate, urmare a constatării unei diferențe substanțiale între veniturile realizate de subiectul declarării pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică şi averea dobândită în aceeaşi perioadă şi nejustificată. Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate.

În cazul în care se dispune confiscarea valorii averii nejustificate, a unei părți din avere sau a unor bunuri determinate, acestea vor fi valorificate prin vânzare la licitație, în conformitate cu procedura stabilită de Guvern, sau, după caz, vor fi transmise în proprietatea statului.

În contextul dat, sunt necesare modificări în Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, prin extinderea excepțiilor de la norma generală de neconfiscare a bunurilor dobândite licit.

Propunere: în art. 501 alin. (5) Codul civil, de a introduce, după cuvintele „de contravenții sau infracțiuni” cuvintele „ sau a cazurilor  privind averile nejustificate, fapt constatat prin actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate”.

Temeinicia modificării menționate rezidă în necesitatea armonizării normei art. 501 alin. (5) din Codul civil cu normele art. 2781 – 278din Codul de procedură civilă, legat de punerea în aplicare a mecanismelor confiscării averii nejustificate în folosul statului”.

Vă invităm să veniți cu sugestii și comentarii.

Leave a Reply